Către: Președintele României

Referitor la: promulgarea legii (PLx 719/2023) pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Stimate Domnule Președinte,

Prezenta scrisoare de poziție reprezintă perspectiva unui grup însemnat de organizații nonprofit implicate în protecția naturii din România, marea majoritate reunite sub cupola Coaliției Natura 2000, referitoare la decizia de a promulga legea pentru completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Suntem cu toții de acord că viața și integritatea fiecărui om este mai presus de orice, de aceea e important să înțelegem mecanismele ce duc la apariția conflictelor cu urșii și să prevenim aceste conflicte.

Ursul brun furnizează numeroase beneficii ecologice și este o specie emblematică a Carpaților și a culturii române, dar suntem conștienți și de faptul că poate fi o specie generatoare de probleme. Însă problemele actuale reflectă haosul în ceea ce privește gestionarea populației de urs în România în ultimii 20 de ani.

Derogările de la statutul de specie strict protejată conferit de Directiva Habitate sunt un instrument la îndemâna fiecărui stat membru pentru a reduce conflictele, inclusiv cu ursul brun, însă, în România, cu toate că în ultimii ani s-au aprobat cote de prevenție de câte 140 de exemplare pe an, acestea nu au fost realizate.

Legea trimisă spre promulgare reflectă în mod fidel și nefericit modul în care statul înțelege să realizeze managementul populației de urs brun: prin vânătoare care nu vizează extragerea  exemplarelor problematice din preajma localităților sau a celor care au produs pagube, ci a exemplarelor valoroase din punct de vedere cinegetic, aflate în habitatul lor natural și care nu coboară în localități.

Această lege, din păcate, nu vizează extragerea exemplarelor problematice și implicit reducerea problemelor (pentru care avem deja mecanisme legislative), ci reducerea populației de urs brun după criterii subiective. Mai mult decât atât, pragul de punctaj CIC peste care vânătorii trebuie să predea trofeele (blana, craniul) provenite de la exemplarele extrase a fost crescut în această sesiune extraordinară la 400 puncte CIC, pentru a fi sigur că se pot vâna cele mai mari și mai reușite exemplare. Astfel, legea va permite împușcarea exemplarelor mari care trăiesc departe de localități și care exercită un control intraspecific puternic asupra populației. În condițiile în care Comisia Europeană a avertizat deja România, reintroducerea vânătorii „la trofeu” va atrage după sine în mod sigur o nouă procedură de infringement pentru încălcarea dispozițiilor Directivei Habitate.

De asemenea, așa cum bine înțelege toată lumea, miza acestei modificări este și aceea de a permite vânătorilor străini de a vâna „sub coordonarea” personalului tehnic al gestionarului fondului de vânătoare. Până acum, extragerea urșilor se putea face doar de către personalul angajat, ceea ce îngreuna organizarea unor partide de vânătoare pe gustul doritorilor.

În plus, avizul Academiei Române a fost acordat, in iulie 2023, pentru 220 de exemplare, în vederea realizării intervențiilor de urgență, avizând negativ cota de prevenție pentru 426 de exemplare de urs. Acest aviz a fost emis în baza analizei extragerilor care au avut loc în anii precedenți.

De asemenea, studiul genetic realizat cu scopul de a determina mult mai exact mărimea populației de urși este încă în desfășurare, rezultatele finale urmând să fie făcute publice în prima jumătate a anului viitor. Aceste rezultate și studii științifice aprofundate ar trebui să stea la baza discuțiilor și respectiv a deciziei legate de managementul populației de urs, luate în urma unui proces de consultare inclusiv și transdisciplinar. Altfel, ceea ce se va întâmpla acum, dacă această lege intră în vigoare, nu constituie decât un experiment.

În opinia noastră, 

  • tratarea unor specii strict protejate fără a se ține cont de existența ariilor naturale protejate în care acestea trăiesc și fără a exista o analiză detaliată privitoare la demografia lor, impactul asupra ariilor naturale protejate și a conformării la prevederile planurilor de management,
  • extragerea unor exemplare fără a exista condiții și decizia administratorilor ariilor naturale protejate cu privire la modul de selecție a exemplarelor care se pot extrage din populație în scop de prevenție prin reducerea populației,
  • lipsa analizei în fiecare caz în parte a alternativelor acceptabile la extragerea exemplarelor de urs în scop de prevenție, mai ales în contextul actual, în care există Ordonanța de Urgență 81/2021 care reprezintă o alternativă promovată de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor,
  • introducerea posibilității ca activitatea de recoltare să fie făcută de alte persoane decât personalul angajat al fondului cinegetic și reintroducerea vânătorii pentru trofee prin introducerea unor praguri în baza punctajelor CIC al exemplarelor recoltate

constituie o încălcare flagrantă a Directivei Habitate 92/43/CEE și a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011.

Pentru toate aceste motive solicităm retrimiterea spre reexaminare a legii. Credem că o lege dedicată exclusiv vânării populației de urși, fără baze științifice solide și criterii de selecție pe baza comportamentului problematic a exemplarului vânat, nu are cum să rezolve problematica conflictelor om-urs, va crea o divizare socială mai mare pe marginea acestei probleme și va atrage penalizări financiare imense pentru țara noastră din parte Comisiei Europene 

Cu considerație,