A trecut un an de la anunțarea deciziei de investiție în Neptun Deep, cel mai mare proiect de exploatare a gazelor nu doar din zona românească a Mării Negre, ci și din întreaga Uniune Europeană. Toate bune și frumoase, politicienii și companiile implicate – OMV Petrom și Romgaz – continuă să se felicite și să promită beneficii pentru cetățeni, țară și Europa… în fapt, gândindu-se la propriile profituri, indiferent de daunele pe care le vor genera Mării Negre, vieții sălbatice din mare, comunităților locale de pe litoral și climei.
Principala „barieră” în fața începerii Neptun Deep, obținerea acordului de mediu, inițiată la finalul anului trecut, e pe cale să cadă. OMV Petrom și Romgaz vor avea drum liber către următoarele etape ale proiectului, mult mai facil de parcurs. Cum e posibil ca un proiect atât de mare, cu atâtea riscuri la pachet, să treacă așa de ușor, în doar jumătate de an? Foarte simplu: cu largul concurs al autorităților, care nu analizează serios documentele depuse de cele două companii, ci doar fac act de prezență procedurală.
Lăsăm aici doar cinci dintre motivele care ar trebui să dea oricui de gândit atunci când aude de Neptun Deep. Marele proiect de interes național care va salva România, Europa etc. e aprobat de autoritățile române cu ochii închiși, girându-se distrugerea pe termen lung a mediului.
- Consultările publice au fost doar mimate: prea puține, în locurile nepotrivite, în perioade „bine” alese și anunțate discret.
Deși impactul proiectului va fi resimțit pe întregul litoral, a fost organizată o singură dezbatere, pe 9 ianuarie 2024, la Tuzla (anunțată aproape de sărbătorile de iarnă, cum altfel), localitatea prin care intră pe țărm infrastructura de gaze a Neptun Deep. În Constanța, cel mai mare oraș de pe litoralul românesc, aflat la doar 20 de km de Tuzla, nu s-a considerat necesară o discuție cu cetățenii și părțile interesate, deși dimensiunile proiectului o impun – mai ales în situația unor accidente – iar interes există.
Consultarea de la Tuzla a fost în sine un „one man show” al OMV Petrom, în rol de amfitrion, la care Agenția de Protecția Mediului Constanța (APM) doar a asistat, fără a avea vreun rol de mediere sau lămurire a celor prezenți. Practic, documentele pregătite de un consultant plătit de OMV Petrom au fost validate tacit de APM, chiar dacă ele ascund erori hilare.
La fel de ușor s-a bifat consultarea transfrontalieră din Bulgaria din luna mai 2024. Dacă ați auzit de Varna sau Burgas, aproape sigur nu ați auzit de Kavarna, o mică localitate la Marea Neagră (un pic peste 10.000 de locuitori), aflată la 50 de km de Vama Veche. Concluzia prezentării OMV Petrom – din nou șarmant amfitrion – a fost că nu există risc de poluare a apelor de scăldat de pe coasta bulgară a Mării Negre și că, în plus, proiectul oferă securitate energetică în regiune.
Și decizia finală pentru emiterea acordului de mediu e gestionată părtinitor de către APM Constanța: „Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Constanța în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării anunțului pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului.”
Ce nu e în regulă cu acest citat din decizia APM? Decizia a fost publicată – strategic – vineri, 14 iunie 2024, iar acest interval de „consultări” include 2 weekenduri și o zi națională. Și uite așa, timpul pentru observații se înjumătățește, deși vorbim de un proiect uriaș, nu despre deschiderea unui chioșc care vinde clătite.
- Neptun Deep și amprenta sa „negativă” de carbon: cea mai mare rezervă de gaze exploatată vreodată de țara noastră chiar nu va avea impact climatic?
Amprenta totală de carbon a proiectului Neptun Deep este de ~207 mil. tone CO2e, luându-se în calcul o producție de 100 mld. mc de gaze, pe o perioadă de 20 de ani. Totuși, consultanții OMV Petrom și Romgaz susțin un lucru năucitor în raportul privind impactul asupra mediului, și anume că proiectul va avea o amprentă de carbon NEGATIVĂ, pentru că gazele scoase din Marea Neagră vor înlocui cărbunele. E omis însă faptul că România nu prea mai are capacități energetice pe cărbune, având chiar un angajament ferm de eliminare a cărbunelui până la sfârșitului deceniului.
Realitatea este că începerea exploatării zăcămintelor din Neptun Deep dă peste cap planurile climatice ale României (în 2050 vrem să fim neutri climatic), gazele devenind chiar o povară în condițiile în care nu vor mai putea fi folosite în industria energetică dincolo de 2036. În plus, deși se laudă cu planuri de sustenabilitate, OMV Petrom și Romgaz devin cei mai mari poluatori cu emisii de carbon din România.
- Ce conține apa uzată deversată de OMV Petrom pe timpul proiectului: autoritățile consideră că e top secret!
Pare o informație banală, publică, însă instituții ale statului, precum Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABA D-L) și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” nu vor să pună la dispoziția celor interesați documentele care arată gradul de toxicitate al apelor deversate în mediul marin de către OMV Petrom.
Doar în perioada de operare (aproximativ 20 de ani), vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de m3 de apă uzată, a căror compoziție chimică este strict secretă. Care va fi impactul asupra ecosistemului acvatic marin, dar și al sănătății populației? Se pare că e mai bine să nu știm.
Ne-am adresat deja instanțelor de judecată pentru a obliga cele două instituții să comunice informații despre substanțele toxice care vor fi deversate în Marea Neagră și despre cum vor afecta acestea mediul marin.
- Impactul Neptun Deep asupra vieții din Marea Neagră: mic de tot, mai ales atunci când „uităm” că marea e deja agresată
Marea Neagră încasează deja mulți pumni: poluare, microplastic, nutrienți chimici în exces, turism agresiv, specii invazive și, mai nou, un război în toată regula, cu vase de război scufundate și explozii. Marea Neagră e și unul dintre bazinele cele mai contaminate radioactiv din întreaga lume, ca urmare a accidentului de la Cernobîl. Viața din mare e în real pericol, fiind deja afectată, iar cele mai vulnerabile specii sunt mamiferele marine, așa cum sunt delfinii.
Cu toate acestea, se consideră că Neptun Deep, cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din zona românească a Mării Negre, are un impact minor asupra biodiversității.
Cum s-a ajuns aici? Printr-o evaluare subiectivă şi imposibil de verificat a impactului, cu o identificare şi cuantificare incompletă a efectelor generate de proiect, prin nerespectarea principiului precauţiei (nu au fost luate în calcul scenariile cele mai nefavorabile), printr-un program de monitorizare vag şi incomplet.
Un mare punct nevralgic este și analiza incompletă a altor proiecte care pot avea impact cumulativ cu Neptun Deep. Ca să fie cât se poate de clar: Neptun Deep se face într-o Mare Neagră lovită din toate părțile, așa că orice nou impact contează și doare. Riscăm să afectăm ireparabil echilibrul ecosistemelor din mare.
- Minele marine din Marea Neagră: un detaliu exploziv, omis de OMV Petrom
Cu un război în derulare lângă noi, efectele nu au întârziat să apară. Minele marine plutitoare au provocat numeroase accidente în Marea Neagră, unele chiar aproape de zone locuite și frecventate de turiști. A fost necesară dezamorsarea mai multor mine în imediata vecinătate a proiectului planificat Neptun Deep. În special în timpul fazei de construcție, minele marine reprezintă un risc pentru navele de transport și pentru personalul ce lucrează pe șantier. Pe timpul operării platformelor, minele pot deteriora conducta de transport, ancorele sau puțurile de foraj. În cazul în care gazele se scurg din cauza daunelor provocate de mine, acest lucru ar fi un dezastru pentru climă.
Dar acest risc nu este surprins și nu sunt prevăzute măsuri în documentația proiectului Neptun Deep. OMV Petrom mizează pe faptul că, cităm, „România este membră NATO”, de parcă apartenența la NATO ar garanta monitorizarea tuturor obiectelor în derivă din Marea Neagră. Mine marine au ajuns deja pe litoralul românesc, unele au fost detonate chiar acum câteva zile.
În loc de concluzie…
Trebuie să amintim felul în care OMV Petrom operează deja în Marea Neagră. Sunt dovezi clare că standardele de siguranță ale companiei sunt foarte scăzute, compania exploatând resurse fosile cu platforme într-o stare avansată de degradare, din cauză că OMV Petrom nu face activitățile normale de mentenanță. Consecințele: risc pentru un dezastru ecologic și pentru siguranța activității propriilor angajați.
Câtă încredere putem avea în OMV Petrom, operatorul proiectului Neptun Deep? Zero.
De ce și-ar schimba practicile în condițiile în care procesul de avizare a proiectului Neptun Deep e viciat, sub privirile îngăduitoare ale autorităților statului?
