Săptămâna trecută ne-am întors din Kavarna, o mică localitate la Marea Neagră aflată la 50 de km de Vama Veche. Am participat la consultările transfrontaliere privind impactul de mediu al proiectului Neptun Deep, organizate de Ministerul Mediului din Bulgaria. Când un proiect poate impacta mediul și sănătatea populației din țara vecină, atunci conform convenției ESPOO, autoritățile sunt obligate să informeze și să organizeze astfel de dezbateri.

Pentru autorități și pentru investitori a fost doar o simplă procedură birocratică de bifat, unde totul a fost prezentat cu miere și lapte. Concluzia prezentării a fost că nu există risc de poluare a apelor de scăldat de pe coasta bulgară a Mării Negre, în plus proiectul oferă securitate energetică în regiune.

Pentru noi a fost un moment important să reiterăm, mai ales în fața cetățenilor prezenți și vădit îngrijorați,  de ce acest proiect reprezintă o mare amenințare pentru viața sălbatică din Marea Neagră, de ce acest proiect este o piedică în vederea atingerii obiectivelor climatice, și mai ales să arătăm că atât companie dar și autoritățile nu au răspunsuri clare sau nu vor să răspundă la o serie de întrebări extrem de relevante:

  • Cine este responsabil pentru cele 209 milioane de tone de CO2 asociate proiectului Neptun Deep? Care va fi impactul acestor emisii asupra sănătății oamenilor?
  • De ce au evitat să organizeze consultări publice în orașele mari de pe coasta Mării Negre precum Constanța, Varna, Burgas?
  • De ce nu fac publice studiile de ecotoxicitate? Neptun Deep va genera o cantitate uriașă de substanțe chimice. Doar în perioada de operare, vor fi deversate peste 5 milioane de m3 de apă uzată.
  • Care este situația actuală a platformelor operate de OMV Petrom în Marea Neagră în Perimetrul Histria? Respectă prevederile legale în vigoare? 
  • De ce nu există o analiză care să evidențieze impactul minelor marine asupra proiectului Neptun Deep și care sunt măsurile necesare pentru a evita un astfel de risc?

Nu am primit răspunsuri concrete. Doar lamentările project managerului OMV Petrom, care și la această consultare (ca și la cea din Tuzla) și-a luat în serios rolul de amfitrion. A fost extrem de deranjat de prezența noastră în sală și de intervențiile noastre. 

Am plecat din Kavarna gândindu-ne la următorii pași pe care îi avem de făcut. Avem multă treabă și în continuare multe pârghii la dispoziție prin care putem întârzia/stopa proiectul.

Avem nevoie de sprijinul tău! Semnează petiția pentru protejarea Mării Negre!

În drum spre casă ne-am intersectat și cu proiectul Tuzla – Podișor, proiectul de transport gaze care va lega exploatarea din Marea Neagră cu conducta BRUA. Lucrările  au avansat – depozite, kilometri întregi de țeavă, sute de milioane de euro pentru o investiție care se va dovedi extrem de păguboasă pentru natură și pentru noi cetățenii.

Raportul OECD pentru România, publicat în martie 2024, reconfirmă faptul că prin acest proiect România nu-și va putea atinge obiectivele climatice. În plus, cererea globală pentru gaz, cărbune și petrol va scădea înainte de 2030. Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea crește riscurile comerciale pentru noile proiecte. Altfel spus, costurile investiției vor fi mai mare decât beneficiile. Cine va plăti pentru această investiție păguboasă? În principal statul român prin acțiunile deținute la companiile Romgaz și OMV Petrom. Adică noi cetățenii. Cine va câștiga? Aceleași companii fosile care ne pun sănătate și viitorul în pericol. Nu e nimic nou. Sunt aceleași scheme folosite în ultimii 35 de ani încoace.

Rămâi alături de noi și ajută-ne să ajungem cu acțiunile noastre la cât mai mulți oameni.