Drept la replică: De ce acțiunile Greenpeace împotriva proiectului Neptun Deep sunt justificate

Drept la replică la articolul din 5 martie 2024, publicat pe G4media.ro, „Organizația Greenpeace, campanie pe toate planurile împotriva producției de gaze în Marea Neagră: procese, proteste și conferințe /Proiectele offshore sunt vitale pentru scăderea dependenței de energia din Rusia”, semnat de Mihai Roman.

Greenpeace este o organizație internațională de mediu, prezentă în peste 55 de țări. Acțiunile împotriva combustibililor fosili, principalii responsabili de schimbările climatice accelerate, sunt îndreptate către toate proiectele fosile, cu impact asupra biodiversității și climei. Este și cazul proiectului Neptun Deep.

În cazul campaniei din România, utilizarea tuturor posibilităților pentru a opri un proiect precum Neptun Deep, pe care îl considerăm nociv pentru mediu, este un lucru firesc. Atât procesele, protestele, cât și conferințele sunt căi normale pentru a ne manifesta opoziția.

România este un stat democratic, în care justiția are autoritatea de a stabili dacă este respectată legea. În cazul Neptun Deep, conform informațiilor pe care le deținem, considerăm că ea fost încălcată, așa că Greenpeace are dreptul să atace în instanță proiectul.

De asemenea, protestele sunt o modalitate pașnică de a exprima dezaprobarea față de un proiect pe care îl considerăm periculos atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea oamenilor; incriminarea celor care protestează ne duce cu gândul la state autoritare, unde doar opinia celor puternici contează sau la situațiile (cu care ne-am confruntat deja) în care „corporația face legislația”.

Conferințele sunt necesare pentru a aduce în atenția publicului larg fapte și date concrete, omise sau denaturate de către companiile care sunt implicate în proiectul Neptun Deep și puțin vizibile pe radarul mass-media românești.

Biodiversitatea din Marea Neagră trebuie să fie protejată. Nu știm dacă autorul articolului a folosit intenționat un ton zeflemitor (spre exemplu, incorect „cai de mare” în loc de „căluți de mare”, sau „steluțe de mare” în loc de „stele de mare”) pentru a minimiza importanța mediului marin în fața unui proiect de exploatare a gazelor fosile. Speciile potențial afectate de proiectul OMV Petrom și Romgaz sunt mai multe decât cele enumerate de autorul articolului, iar impactul asupra biodiversității este considerabil și va fi discutat într-un studiu dedicat pe care îl avem în lucru.

Campania anti-gaze a Greenpeace nu vizează, cel puțin deocamdată, proiectul Black Sea Oil and Gas, pentru că se axează pe stoparea proiectelor noi, cu impact mare asupra mediului. În același timp,  la momentul demarării proiectului BSOG, Greenpeace își concentra eforturile mai ales pe stabilirea unui calendar național pentru închiderea capacităților energetice pe cărbune, cele mai poluante. România are în prezent acest calendar, asumat și în fața partenerilor europeni.

În ceea ce privește dependența energetică de Rusia, din perspectiva noastră, autorul articolului nu expune imaginea corectă a problemei.

România, conform ultimelor date statistice, se bazează în mare parte (72%) pe producția proprie pentru a acoperi consumul intern de gaze naturale, în 2021 aproximativ 24% din consum fiind acoperit de importul direct rusesc, respectiv 4% provenind din alte țări. Astfel, România este una dintre țările cele mai puţin dependente de gazul rusesc.

Statele UE au vărsat de la începutul războiului și până acum sume enorme în buzunarul lui Vladimir Putin. Acest lucru înseamnă vieți pierdute în fiecare zi și o adâncire accelerată a crizei climatice. Însă, dacă răspunsul nostru este înlocuirea combustibililor fosili proveniți din regimuri dictatoriale cu alți combustibili fosili, nu facem decât să ne săpăm în continuare groapa și să amplificăm crizele existente. Fiecare pas către tranziția la energie curată, regenerabilă, precum și concentrarea pe eficiență energetică înseamnă securitate și un viitor mai verde și mai pașnic pentru toți.

Nu vom fi niciodată în siguranță într-o lume dependentă de combustibili fosili, iar răspunsul nostru nu poate fi doar schimbarea furnizorilor. România trebuie să ia măsuri concrete pentru o tranziție justă și echitabilă la energie regenerabilă, astfel încât crizele cu care ne confruntăm să nu se agraveze. E momentul ca guvernanții români să prioritizeze viitorul cetățenilor săi, și nu profitul companiilor de combustibili fosili, precum OMV Petrom și Romgaz. Investițiile în surse regenerabile și economisirea energiei ar trebui tratate drept prioritate națională. România trebuie să grăbească tranziția energetică prin obiective ambițioase de energie regenerabilă și eficiență energetică și să stabilească ținte clare pentru eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili.

Greenpeace România va continua să pună sub semnul întrebării viabilitatea proiectului Neptun Deep și să evidențieze impactul uriaș pe care acesta îl are asupra biodiversității din Marea Neagră și asupra climei în general. Vom continua seria de proteste, acțiuni în instanță, evenimente sau studii și ne vom folosi de toate pârghiile pe care le avem la dispoziție pentru a ne îndeplini misiunea: să protejăm biodiversitatea în toate formele ei, să prevenim poluarea și abuzul asupra apelor, pământului, aerului, să luptăm pentru eliminarea tuturor amenințărilor nucleare, să promovăm pacea, dezarmarea globală și non violența.

Ne-am bucura ca poziția G4media, în calitate de platformă media independentă, într-o țară cu valori răsturnate și instituții slabe, să fie una echilibrată și să aducă astfel beneficii directe societății și mediului din România.