INERȚIA autorităților care reglementează domeniul energiei

Principiul I al mecanicii (principiul inerției): 

„Orice corp își păstrează starea de repaus sau de mișcare uniformă rectilinie în care se află, cu condiția ca nicio forță să nu acționeze asupra corpului și să nu-l constrângă să-și schimbe starea.” (Isaac Newton, Principiile matematice ale filosofiei naturale – 1686)

Ingredientele unui start bun: o problemă majoră, o soluție validată european, momentul oportun și activități susținute

Campania Greenpeace România pentru comunități de energie a debutat în 2022 pentru a susține o soluție practică, viabilă și eficientă în tranziția energetică și combaterea problemelor climatice: comunitățile locale care își produc, gestionează și consumă energie curată, în mod colectiv și independent. Rezultatele bune din primul an de campanie ne-au alimentat optimismul: tot mai multă lume afla și era interesată de comunitățile de energie (subiect necunoscut anterior), am creat materiale relevante pe care le-am pus la dispoziția publicului (ghidul comunităților de energie, videoclipuri explicative, dar și o analiză a formelor juridice potrivite pentru astfel de proiecte), cetățeni, reprezentanți de autorități, instituții sau organizații au participat la ateliere de informare și au avut acces direct la expertiză europeană, modele de bune practici și rețele de sprijin.

În cel de-al doilea an de campanie, am început să estimăm intervalul de timp rezonabil în care am putea asista la inaugurarea primelor proiecte de comunități de energie. Contextul social și economic impunea să ne grăbim – criza energetică declanșată de războiul din Ucraina, inflația și criza costului vieții – făcea ca în România 21% din gospodării să renunțe la bunuri și nevoi de bază pentru a putea plăti facturile la energie, ca autorități și instituții din comunitățile dezavantajate economic să aibă dificultăți în a plăti costurile de energie (de exemplu, unele școli au avut de ales între plata burselor elevilor sau încălzirea sălilor de clasă). Știam că pentru astfel de motive, dar și altele la fel de importante, cetățenii trebuie să poată forma comunități de energie, care să le asigure reziliența și independența, la costuri pe care și le pot permite.

Ce ne lipsește pentru a avea comunități de energie? Îți propun un mic experiment

În prezent, hopul cel mare pe care cetățenii trebuie să îl depășească dacă vor să-și construiască o comunitate de energie este să aibă acces la un cadru legal dedicat pentru formare, funcționare, guvernare, protejarea intereselor, integrarea la rețea și piață, asigurarea standardelor tehnice și de siguranță etc. Acesta a fost și încă rămâne unul din obiectivele principale pentru activitatea pe care o desfășurăm. 

Fără a intra în detalii tehnice (pentru care poți parcurge un excelent instrument european care analizează situația legislativă din fiecare stat membru), îți pot spune că în România, conform Ordonanței de Urgență nr.163 din 2022, cetățenii își pot face doar în teorie o comunitate de energie, pentru că la nivel practic nu există nicio reglementare sau prevedere concretă care să explice cum trebuie implementat și gestionat un astfel de proiect. România nu are cadrul legislativ complet care să reglementeze formarea comunităților de energie.

Dacă ți se pare incredibilă această situație, te invit să-ți contactezi furnizorul și/sau distribuitorul de energie și să întrebi care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi dacă vrei să îți faci o comunitate de energie regenerabilă. Cu puțin noroc, vei primi un răspuns sec de tipul „nu se poate” sau „nu știm, vă rugăm să vă adresați celor la ANRE” (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei).

Cum testezi rezistența la schimbare a autorităților care reglementează domeniul energiei

Și noi am urmat principiul de bază al experimentului propus mai sus. Știam deja că nu îți poți face o comunitate de energie fără reglementări, așa că am mers direct la sursă și, în 2023, am inițiat forme de interacțiune cu Ministerul Energiei și ANRE pentru a explora întrebări precum Care este planul dvs. pentru a crea reglementările necesare, conform prevederilor OG 163/2022?, Care sunt lucrurile de care ați avea nevoie astfel încât acest proces să înainteze cât mai rapid și cu rezultate în folosul cetățenilor, conform prevederilor Ordonanței de Urgență?, Cum putem colabora în acest proces? 

În urma acestor explorări am dezvoltat activități menite să pună la dispoziția autorităților toate resursele necesare pentru definitivarea legislației: întâlniri și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Europene, cu experți în politici de energie din cadrul REScoop (Federația europeană a cooperativelor de energie regenerabilă), cu reprezentanți ai unor comunități de energie funcționale din UE, cu ingineri și experți din state ale UE în care acest domeniu este dezvoltat (Grecia, Italia), întâlniri cu experți în politici energetice naționale, întâlniri cu alți actori cheie din zona fondurilor europene și a instituțiilor internaționale care oferă asistență tehnică, dar și întâlniri cu reprezentanți ai comunităților (din județele incluse în programul de tranziție justă, de exemplu). Am pus la bătaie acces la materiale și resurse (prezentări, analize, studii, exemple de legislație), o vizită de studiu la Comisia Europeană și la comunități de energie din Belgia, întâlniri de lucru (online sau fizic), o masă rotundă la Reprezentanța Comisiei Europene din România cu invitați străini, sesiuni de follow up, email-uri, telefoane, adrese, solicitări de întrevederi…

Am făcut toate acestea pentru că am considerat că este necesar ca autoritățile române să ia contact cu exemple de bune practici, să cunoască din greșelile făcute de alte state pentru a le putea evita, să înțeleagă nemijlocit ce înseamnă o comunitate de energie și cum aceasta trebuie să funcționeze în interesul cetățenilor, să aibă acces la diferite tipuri de soluții legislative create pentru contexte naționale distincte. 

În pofida asigurărilor primite după fiecare activitate de acest fel, nu am observat nicio schimbare. Nu am obținut niciun rezultat palpabil, nu a fost publicat niciun document care să prevadă ceva ce ar putea fi încadrat drept element de reglementare dedicat comunităților de energie. Am constatat doar inerția autorităților centrale. La 14 luni de la adoptarea OG 163/2022, România nu are reglementări pentru comunitățile de energie.

Ce se poate face pentru a schimba starea de fapt?

În ciuda acestei situații nefavorabile la nivel legislativ, la firul ierbii interesul pentru comunitățile de energie este în creștere. În ultimele patru luni, am lucrat la inventarierea și analiza tuturor inițiativelor locale care, deși se află în diferite grade de maturizare (de la simplă idee, până la proiect tehnic cu schiță și deviz de buget), izvorăsc din dorința de a pune bazele unei comunități de energie. Inițiative locale care au ca numitor comun dorința cetățenilor de a fi independenți energetic, de a se pune la adăpost în fața crizelor provocate de un sistem energetic centralizat și bazat pe combustibili fosili, dar și de a face tranziția către o energie curată. 

Cu ocazia acestei inventarieri și analize am mai aflat ceva foarte important. Că la nivel local cetățenii, grupurile de inițiativă, autoritățile și alte tipuri de organizații sunt dispuse să colaboreze și să își unească vocile pentru a solicita ceea ce au nevoie. Iar în momentul de față, la nivel local este nevoie de un cadru favorizant pentru comunitățile de energie, este nevoie de reglementări care să permită cetățenilor să-și pună în aplicare proiectele și, de asemenea, mai este nevoie de sprijin concret (finanțare, asistență) din partea autorităților centrale. 

Suntem încrezători că această efervescență locală va reprezenta în 2024 forța capabilă, conform principiului I al mecanicii, să acționeze asupra inerției autorităților centrale astfel încât acestea să-și schimbe starea.