Azi e vinerea în care ne lovim peste tot de reclame: Black Friday, sau consumul adus la rang de obicei societal. Dar se poate și altfel, iar astăzi, în loc să arătăm cu degetul și să povestim despre tehnicile de marketing care aduc (prea) mult consum și multe deșeuri, am decis să vorbim despre comunități pornite de oameni care unesc, construiesc și trăiesc cu respect pentru resurse. 

Acest spațiu este creat din RESPECT PENTRU RESURSE.” Așa începe descrierea grupului de Facebook „Loc de troc  – Micile Bucurii”, pornit de Roxana Buzețelu. Acest grup există din exercițiul și dorința oamenilor de a găsi valoarea în lucruri de care nu mai au nevoie sau pe care nu le folosesc în mod uzual. Dacă vreți, este un grup de economie paralelă care naște o conștiință mai mare asupra a ce înseamnă consumul nostru și relevanța resurselor. În același timp, este un loc de consum, care în mod fățiș promovează anticonsumul, sensul în a avea ceva și valoarea adăugată lucrurilor noastre.

Deoarece ne-a intrigat exercițiul propus de Roxana, am luat-o la întrebări pentru a radiografia comunitatea pe care a creat-o. 

Care e povestea „Loc de troc  – Micile Bucurii”?

Roxana: Loc de Troc a luat naștere în pandemie – știu că seara dinainte anunțaseră că piețele se închid, iar marii retaileri pot rămâne deschiși. Pentru mine a fost un mind fuck, căci nu puteam concepe cum fix oamenii care muncesc pământul și din asta trăiesc să fie afectați, iar marile corporații să nu aibă nicio problemă. A fost momentul în care m-am întrebat ce aș putea face – cum ar putea omul care a crescut cartofii să își vândă produsele? Mă gândeam că probabil majoritatea nu are habar de cum poate porni o pagină de Facebook sau cum se poate înscrie pe o platformă de orice fel pentru a putea vinde produsele.

Așa că, pe un drum între Sinaia și Ploiești, într-o zi de toamnă 2020, m-a lovit inspirația: cum ar fi să facem troc de bunuri și servicii? Efectiv să dai x kile de legume persoanei care te ajută cu ceva ce tu nu știi să produci.

Cum te-ai mobilizat să faci grupul?

Roxana: Nu mi-a fost greu. My „go to solution” a fost  să fac un grup pe Facebook. Mai pornisem o comunitate în 2018 și cumva mă scăldam în niște ape familiare – cunoșteam principiile funcționării unei comunități, iar pentru mine a fost doar nevoia de a-mi adapta lecțiile învățate la contextul pe care îl cream.
De la drumul pe DN până la pornirea grupului real a fost vorba de câteva zile. Hai, poate o săptămână. Am setat niște principii de funcționare pe care le-am șlefuit și adaptat în timp.

Cum au arătat primele săptămâni ale comunității?

Roxana: A fost cu mult „yuhuuu, ce idee faină!” și comunitatea a crescut extrem de mult în mod organic.
Chiar tind să cred și să susțin că a fost o idee bună, într-un moment de maximă necesitate.

Cum s-a mărit comunitatea?

Roxana: Nu am făcut deloc reclamă plătită. Cel mai mare val de membri a venit când am avut o apariție la știrile ProTV. Dar în mod constant intră aprox. 100 membri pe săptămână. Dar și pleacă mulți. Și sunt OK cu fluxul acesta, căci îmi doresc ca în comunitate să fie cei care înțeleg real despre ce este vorba și care rezonează cu principiile noastre. Nu este doar o comunitate în care scapi de ce nu ai nevoie/ceri ce ai nevoie, ci vreau să inspir lumea să înțeleagă economia circulară, problemele de mediu și faptul că avem o problemă cu supraconsumul pe o planetă cu resurse limitate.

Este trocul important? De ce?

Roxana: Beneficiul real, primul care îmi vine în minte și cu care cred că rezonează majoritatea este partea economică – nu mai dai bani pe ceva ce ai nevoie. În plus, există și un beneficiu pentru planetă, pentru resurse – nu cumpărăm ceva nou, deci nu folosim resurse noi și deci, încurajăm economia circulară. Mai mult decât atât, cred că un beneficiu nevăzut în primă fază, dar care văd că este foarte apreciat este că se formează spiritul comunitar – oamenii leagă prietenii. Pentru că până hotărăști ce oferi, până se face trocul echitabil, până primești – legi o prietenie cu persoana cealaltă și doar încercând să oferi/primești începi să descoperi persoana care este de partea cealaltă – se leagă punți de discuție și eventuale prietenii. 

 Ce beneficii poate avea pentru o persoană acest tip de obicei?

Roxana: Eu personal mă axez pe beneficiul planetar – mă bucur enorm să văd că oamenii apelează la troc și nu la o vizită la mall. Supraconsumul cu care suntem învățați poate fi satisfăcut și altfel, nu totul trebuie să fie „nou”. Dar chiar și așa, prin troc nu ajungi să iei știfturi – am fost extrem de surprinsă de ce lucruri găsesc la troc, de la laptop-uri, la televizoare, mașini de pâine, haine de calitate, cărți. Beneficiul pentru cei care fac troc este clar cel economic – chiar cred că se pot economisi foarte mulți bani, dar trebuie să rămâi deschis, să explorezi alături de cei din comunitate ce ai de oferit și ce îți dorești. 

Ai dat la troc vreodată ceva?

Roxana: Da, am primit câteva haine foarte tari din fibre naturale, niște sticle dintr-o farmacie foarte veche, 2 birouri. Ah, și acum am un troc în desfășurare pentru un palton de lână – pentru care trebuie să dau la schimb borcane cu gem. Și așa am multe de la bunică, deci am ce să ofer. Mi se pare funny că nu mai știu ce am oferit pentru trocurile mai vechi – deci e clar că ceea ce am oferit era ceva „în plus” pentru mine și s-a dus către cineva care avea mai mare nevoie.

Ce poveşti ai adunat din grup?

Roxana: De prietenie. Astea îmi plac cel mai mult – oameni care s-au împrietenit prin troc. Au făcut vacanțe unii la alții sau doar au comunicat. Poveștile de prietenie care leagă comunitatea îmi plac cel mai mult. Desigur, au fost și povești din latura cealaltă, dar în general nu am avut cazuri foarte nasoale de fraudă. 

Ce merge bine? Ce poate fi îmbunătățit?

Roxana: Eu zic că totul merge bine, grupul are dinamica sa și deja s-a creat un vibe general.
Ar putea fi îmbunătățită partea de administrare – trebuie să amintesc non stop, constant, celor din grup despre cum se postează – simplul regulament existent trece nevăzut, oamenii sunt doritori să treacă la treabă, dar le scapă partea cu „principiile de funcționare”. Dar mi-am setat niște mesaje standard pe care le dau cu copy paste și nu mai fac rabat să mă îndepărtez de la regulile de administrare – am coborât nițel miliția din pod și deși se mai supără lumea că le refuz postarea, aia e – respectați principiile comunității și ne este bine tuturor.

Ce sfaturi ai avea pentru cineva ce vrea să pornească o comunitate locală de troc?

Roxana: S-au pornit foarte multe după ce am dat startul comunității mele. Dacă cauți „loc de troc” acum pe Facebook apar foarte multe inițiative. Deci mă bucur că am inspirat. Am observat că cei care au fost supărați la noi în comunitate și-au luat jucăriile și au făcut comunitatea lor, ceea ce mă bucură – e loc pentru toți, Doamne ajută să devină trocul noua mișcare de „shopping” în România.

Ca prim sfat cred că e cel mai important să administreze cum trebuie grupul, pentru că așa se menține calitatea acestuia. Altfel, riscăm să devină doar un grup în care oamenii „scapă de chestii”. Eu în Loc de Troc • Micile Bucurii am pus accentul pe calitate, nu cantitate și pe faptul că nu este un loc de aruncat ce ai prin casă, ci este un loc în care faci rost de ceea ce ai nevoie în viața ta, oferind ceva la schimb. 

Între timp, dacă Roxana te-a convins că „loc de troc” e un grup care ți s-ar potrivi și ție, poți intra aici: https://www.facebook.com/groups/locdetroc. Dacă vrei să citești și mai multe astfel de povești ne poți susține.

Contribuția ta contează mai mult ca niciodată. Prin sprijinul tău financiar, ne ajuți să ne menținem independența financiară și ne oferi libertatea de a lupta pentru pentru planetă. Cu donația ta, putem continua să fim o voce puternică și independentă pentru protecția mediului.

DONEAZĂ ACUM!