Astăzi, 21 septembrie, este Ziua Internațională a Păcii, însă pentru mulți, pacea nu poate fi găsită nicăieri. Nu în ziua de azi. Iar dacă lucrurile nu se schimbă dramatic, nu o vor putea găsi nici în viitorul apropiat.

În 2015 numărul refugiaților și al persoanelor strămutate a atins un număr record, depășind chiar nivelul de după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu greu putem urmări știrile din lume, iar imaginile au ajuns să fie de-a dreptul șfâșietoare: un copil îngrozit, un spital ruinat, o barcă răsturnată, un oraș bombardat și distrus în întregime, o comunitate care se luptă pentru supraviețuire. Pentru fiecare imagine care captează atenția presei, multe altele trec neobservate. Suferința și durerea merg dincolo de înțelegerea umană și dincolo de limitele pe care oamenii ar fi trebuit să le suporte. Dar aceasta este realitatea de zi cu zi pentru mulți.

Și în timp ce nu putem pretinde că înțelegem ce se întâmplă, trebuie să ne întrebăm – ce ne rămâne de făcut?

Pentru Greenpeace, aceasta este o întrebare cu care ne luptăm și cu ajutorul căreia ne tragem noi înșine la răspundere: cum putem toți contribui la o lume mai verde și în care să dăinuiască pacea? Colaborarea cu alte organizații non-profit, dar și sprijinirea acestora, a partenerilor și comunităților în lupta lor cu violența, este un prim pas în direcția bună. Să ne folosim aptitudinile pentru a-i ajuta pe cei afectați de conflicte este un alt pas. Acești pași sunt necesari și extrem de importanți, însă au loc numai după ce faptele oripilante au avut loc.

În acest demers, un alt lucru pe care îl facem cu pasiune este să vorbim și să demontăm miturile care circulă peste tot în ziua de azi și ne sunt ”vândute” ca fiind adevăruri. Și anume, că singura cale de a asigura pacea este prin forță militară și că armele și granițele sunt răspunsul la o existență pașnică. În acest context, trebuie cu toții să ne implicăm și să recunoaștem cauzele profunde care determină conflicte. Trebuie cu toții să lucrăm cu comunități pentru a identifica soluțiile pașnice la probleme.

Pacea nu poate fi definită doar prin absența războaielor sau a conflictelor.

Această idee stă la baza abordărilor pe care le avem pentru a obține pacea. Guvernele cheltuie sume uriașe pentru ”apărare”, fie vorba despre arme, bombe, avioane de luptă sau chiar arma supremă – armamentul nuclear. Prin comparație, foarte puțină atenție, timp și resurse financiare se investesc pentru a preveni conflictele într-un mod proactiv.

Modelul de securitate din secolul XX, bazat pe putere militară, nu mai este aplicabil. Ideea că armele sunt calea către siguranță, că dominația militară este un semn de superioritate și că ”ce se întâmplă aici rămâne aici” sunt mituri puternice care duc doar la și mai multă violență și suferință. Violența dă naștere la și mai multă violență și rareori rezolvă conflictele. Pacea în secolul XXI înseamnă mai mult decât absența războiului.

Trebuie să înlocuim modul de gândire care permite o abordare a securității naționale bazată pe putere militară și pe frica celor diferiți de noi cu un mod de gândire care reflectă o înțelegere mai largă a securității – securitate umană. Securitatea umană se concentrează pe protejarea și promovarea demnității, pe împuternicire și împlinire pentru toți oamenii. Înseamnă nu doar să protejăm oamenii de amenințări, ci să creăm sisteme de mediu, sociale, politice și economice care pot sprijini și spori bunăstarea oamenilor și a mediului înconjurător.

Un mediu sănătos este esențial pentru securitatea umană. Grija pentru mediu este o necesitate, nu un lux. Destinele noastre și ale mediului înconjurător sunt strâns legate. Noi oamenii nu putem supraviețui, nici trăi în pace, fără un mediu sănătos, funcțional.

Laureatul Nobel cu premiul pentru Pace Laureate Willy Brandt a afirmat la un moment dat: “Pacea nu este totul, dar fără pace totul este nimic.” Această logică se aplică și mai mult mediului înconjurător care asigură baza existenței noastre.

O mare parte a prejudiciului pe care îl impunem planetei este ireversibil. Suntem în acest moment într-un punct critic, în care depășirea limitelor planetei noastre ne conduce pe o cale de instabilitate crescândă, lipsă tot mai mare de resurse, frică, criză și potențiale conflicte. Unele dintre efectele negative ale schimbărilor climatice sunt deja inevitabile. Crizele vor continua să apară. Însă modul în care noi alegem să răspundem este tot ce contează.

Deficitul de resurse (apă, pământ arabil, energie) nu trebuie să ducă la conflict. De fapt, studiile arată că adesea această situație poate crea condițiile în care părți rivale pot ajunge la colaborare.

Distribuirea resursele noastre limitate într-un mod echitabil și protejarea bunurilor comune pentru noi toți sunt două dintre modurile esențiale prin care putem avea o lume mai verde și pașnică.

Putem aborda probleme precum creșterea deficitului de resurse și impactul global și local al schimbărilor climatice prin promovarea unor opțiuni durabile care să reducă deficitul de resurse.

Să vorbim despre energie, de exemplu. Conflictele sunt întotdeauna complexe, dar în întreaga lume, căutarea de resurse și conflictele merg adesea mână în mână. Conflictele actuale din Irak, Ucraina, Sudan, Marea Chinei de Sud și Nigeria sunt toate, într-o anumită măsură, legate de proprietate, accesul și transportul combustibililor fosili.

”Razboaiele pentru resurse” nu sunt noi. Dar astăzi le putem depăși. Energia este un exemplu cheie pentru felul în care trecerea la surse regenerabile durabile, curate, duce nu doar la diminuarea conflictelor, dar face viața mai ușoară și mai îmbelșugată pentru miliarde de oameni. La nivel mondial 1,3 miliarde de oameni – echivalentul a 18% din populația globului – continuă să trăiască fără a avea acces la electricitate. 2,6 miliarde de oameni trăiesc fără facilități curate pentru gătit. Aceasta este o problemă, în special pentru persoanele strămutate și refugiați. Energiile regenerabile contribuie deja la transformarea vieții oamenilor din întreaga lume, iar Greenpeace, cu ajutorul vostru, joacă un rol important în acest proces, prin contribuția la cartografierea drumului către 100% energie regenerabilă pentru toți și prin activitatea deșfășurată în teren pentru a conecta oamenii (de exemplu în India, Italia și Liban).  

Viziunea noastră este o lume în care relațiile de simbioză dintre pace și natură sunt prețuite iar noi, oamenii, acționăm în acest sens. Susținem o lume în care oamenii coexistă într-un mod pașnic cu ceilalți și cu natura. Luptăm pentru o lume în care limitele resurselor noastre sunt respectate, apreciate și împărtășite. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să alegem cooperarea în detrimentul conflictului. E nevoie să alegem echitatea și durabilitatea în schimbul lăcomiei și să susținem ca demnitatea umană și curajul să fie mai presus de exploatare.

Susținem și promovăm pacea.

Și așa cum unul dintre fondatorii organizației noastre a afirmat: Let´s make it a green peace.

Articol scris de Jennifer Morgan și Bunny McDiarmid – Directori Executivi Greenpeace și tradus de Andrada Radu – Specialist comunicare online Greenpeace România 

Acest articol a apărut inițial pe The Huffington Post.