Cum facem trecerea de la combustibili fosili la energie regenerabilă?

În luna iunie am organizat Festivalul Green CommUNITY la Târgu Jiu. Am fost găzduiți vreme de trei zile de Cinematograful Sergiu Nicolaescu, unde ne-am întâlnit cu adolescenți și profesori de la mai multe licee locale și am purtat discuții despre viitorul lor, despre felul în care și-ar dori ca zona să se dezvolte în contextul tranziției, despre beneficiile proiectelor bazate pe energie verde și al comunităților de energie.

Pe lângă discuțiile cu tinerii, am proiectat un documentar despre comunități de energie, We the power, urmat de un Q&A cu Alexandru Kelemen, co-fondator al coaliției de ONG-uri Valea Jiului implicată și director executiv al Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată (ADTI) Valea Jiului.

Mineritul în Valea Jiului are o istorie de peste 150 de ani, iar slujbele multor localnici aveau legătură cu producerea de energie. Odată cu închiderea minelor, comunități întregi au rămas fără sprijin și efectele acestui proces injust poate fi resimțit până în ziua de azi. 

Prin prisma greutăților de care s-au lovit familiile muncitorilor din sectorul energetic, a discursului sindicatelor muncitorești, ne așteptam să descoperim în rândul tinerilor din Târgu Jiu reticență față de energia verde, aceștia ne-au surprins însă prin curiozitatea ce a reieșit din nenumăratele întrebări și dorința de a afla cum pot instala panouri fotovoltaice pe casele lor sau în comunitate. Tinerii din Târgu Jiu visează la energie verde.

Mulți dintre ei vor pleca însă mai departe la facultate în alte orașe, deoarece perspectivele lor în locul unde învață și au crescut sunt reduse în prezent, iar măsurile prin care statul ar putea oferi cursuri dedicate energiei verzi întârzie.  

Despre oportunitățile lor le-a vorbit și Alexandru Kelemen, dar și despre activitatea sa în ADTI Valea Jiului prin care încearcă să acceseze fonduri europene pentru a instala panouri fotovoltaice pe blocurile din fostele colonii miniere, pentru eficiența energetică pe clădiri publice sau mobilitate urbană, deoarece investițiile durabile sunt o oportunitate pentru ca tinerii să nu mai părăsească Valea Jiului. 

Trecerea la o economie curată este o sarcină uriașă care va crea locuri de muncă, va dezvolta regiunea și va reduce emisiile de carbon pentru un viitor sustenabil. 

Am aflat de la Alexandru Kelemen cum facem trecerea de la cărbune la energie regenerabilă, cum implicăm cetățenii în tranziția energetică și cum creem comunități durabile.

Povestește-ne mai multe despre inițiativa ADTI Valea Jiului în privința comunităților de energie.

„Povestea’’ comunității de energie în Valea Jiului a venit din necesitate și oportunitate. În vremea în care costul energiei devine o povară la bugetul fiecărei familii avem responsabilitatea de a ne gândi la un mod sustenabil de a gestiona această resursă. Dincolo de energie regenerabilă, dincolo de țintele asumate de Europa cu privire la neutralitate climatică, trebuie să ne gândim cum facem în așa fel încât energia să devină o resursă accesibilă, gestionată comunitar și să prevenim sau chiar să combatem sărăcia energetică. 

În Valea Jiului, procesul de tranziție aduce și oportunități, iar aceste oportunități vin din Europa în zona de finanțare, Fondul de Tranziție Justă finanțând atât eficientizarea resursei, cât și producerea de energie verde. Calculul nostru pentru înființarea unei comunități de energie este simplu și vizează răspunsul la întrebarea „Cum putem să investim banii europeni în zona de energie în mod sustenabil, verde și cu considerație vis a vis de țintele comunitare la care am aderat fiecare?”

De ce comunitățile de energie pot fi o soluție în regiunile aflate în tranziție, precum Gorjul?

Gorjul, Hunedoara, Galațiul și restul județelor în tranziție sunt regiuni cu o istorie extensivă în producerea de energie. Acest istoric este foarte important în acceptare comunitară, deoarece cetățenii înțeleg energia, cunosc rolul ei și a lor în procesul de producție. Au trăit între mine, termocentrale și de cele mai multe ori au făcut parte din angrenajul acesta al producerii de energie. 

Nu doar județele aflate în tranziție pot constitui comunități de energie viabile, dar ușor independența energetică devine o necesitate pentru toate regiunile României, potențialul de energie regenerabilă fiind mare, dar și divers.

Această diversitate cred că e un atu pentru România, dar trebuie folosită în mod responsabil (fotovoltaic, eolian, biomasă, etc.) și integrat în cultura comunității. Oportunitatea Gorjului vine din fondurile disponibile de coeziune, istoricul local și resursa umană disponibilă la nivel regional pentru implementarea cu succes a unor inițiative de tipul comunităților de energie. 

Ce alte proiecte are în derulare ADTI Valea Jiului pentru locuitorii din zonă?

Valea Jiului se redefinește ca regiune iar acest proces nu vine ușor într-o comunitate cu gândire de mai bine de 100 ani mono-industrialistă. Procesul impactează toate nivelurile sociale sau economice.

Fenomene de tipul „shrinking cities”, depopulare, „brain drain” sunt aproape inevitabile, iar acceptarea este dificilă. ADTIVJ ca formă de guvernanță își propune să creeze cadrul necesar în care comunitatea să se autodetermine și să dezvolte inițiativă locală.

Oportunitățile vin foarte mult în zona de diversificare economică (IMM-uri, microîntreprinderi sau start-up-uri), producerea de energie verde și eficiență energetică în clădiri publice sau rezidențiale, turism all season și verde.

Toate aceste linii de finanțare trebuie să fie completate de resursele disponibile în zona de servicii publice (sănătate, educație, etc.), respectiv conectivitate și mobilitate. Desigur nu dorim să uităm de unde am plecat, iar conservarea patrimoniului industrial și investiția în activități culturale va fi finanțată adecvat. 

Cum privesc autoritățile și localnicii proiectul legat de comunități de energie?

Comunitatea aderă foarte mult la zona de eficiență energetică și la producerea energiei, date fiind nevoile imediate și istoria locului. Tranziția la energie din resurse regenerabile are nevoie de exemple concrete, mai ales în comunitățile unde, de-a lungul timpului, tradițional se foloseau combustibilii fosili pentru acest proces de producție.

Această trecere de la fosil la regenerabil cred că va crea un spațiu ce ușor va fi umplut de comunitatea de energie. Proiectul Văii Jiului vizează implicarea autorităților publice locale, a mediului de afaceri și unu câte unu a fiecărui cetățean care dorește să facă parte dintr-o comunitate de acest fel. 

Care au fost și sunt dificultățile cu care vă confruntați în continuare?

Cred că startul este important și, de asemenea, cred că este foarte realist să articulăm ce dorim noi ca și comunitate responsabilă pentru teritoriul în care trăim. Este necesar un model funcțional și sustenabil de comunități de energie, un pilot pe care noi dorim să îl începem aici în Valea Jiului, un model care este perfectibil, dar care răspunde la o serie de așteptări ale cetățenilor. Vor fi dificultăți la implementare, vor fi bariere legislative, dar dacă scopul e unul legitim și încastrat în principiile dezvoltării durabile este de datoria noastră să mergem înainte.

Ce fonduri sunt disponibile în acest moment pentru regiunile în tranziție?

România și implicit zonele aflate în tranziție beneficiază în principal de fondurile europene pentru coeziune sau de redresare și reziliență. Acest ajutor nu este neglijabil, ba din contră creează oportunitatea de a dezvolta sectoare întregi și a le pune pe un calapod sănătos și durabil.

Totuși, noi toți suntem responsabili de modul în care formăm aceste baze pentru generațiile viitoare. Ce oraș, regiune, țară lăsăm copiilor noștri ar trebui să fie tot timpul în gândurile noastre atunci când dezvoltăm politici publice sau alocăm surse.

În cadrul politicii de coeziune, zonele impactate de tranziția justă (GJ, HD, DJ, GL, PH, MS) dispun de resurse în valoare de 2,53 miliarde euro pentru a atenua acest proces. Cum se va întâmpla acest lucru depinde foarte mult de nivelul de implicare locală a stakeholderilor. 

Ce alte oportunități există pentru comunitățile de energie în Gorj?

Oportunitatea este aceea de a avea spațiu de încercare cu riscuri mici. Fondurile europene prevăd dezvoltarea de capacități RES, favorizează economia de energie, iar interesul imediat al tuturor autorităților este acela de a crea condiții favorizante pentru a preveni și elimina sărăcia energetică. Fondurile nerambursabile pot constitui un start de care comunitatea din GJ sau de oriunde altundeva poate beneficia azi. 

În contextul războiului dus de Rusia în Ucraina și a dependenței de energie poluantă devine din ce în ce mai clar necesitatea comunităților de a deveni independente din punct de vedere energetic și de trata energia ca un drept, mai degrabă decât un bun tranzacționabil. Istoria regiunilor în tranziție, realitatea lor le pot influența viitorul, iar comunitățile de energie locale sau regionale vin ca o soluție sustenabilă. 

Am vorbit cu Alexandru Kelemen despre oportunitățile și investițiile de care au nevoie oamenii care locuiesc în regiunile aflate în tranziție. Cu cât oamenii știu mai multe despre problemele energetice, cu atât este mai probabil ca ei să sprijine tehnologiile regenerabile. Pentru a trece la un sistem energetic curat și sigur, oamenii trebuie să se implice și să devină parte a soluției.