În august 2018, Greta Thunberg a lipsit de la școală și a mers în fața Parlamentului suedez. Ea le cerea candidaților la parlamentare să prioritizeze măsuri de combatere a efectelor schimbărilor climatice. În câteva săptămâni, Greta a atras atenția mai multor persoane care i s-au alăturat, iar mai departe a pornit o mișcare ce s-a răspândit în toate colțurile lumii – Fridays For Future (FFF).

După cinci ani de la prima demonstrație, milioane de oameni de pe toate continentele globului cer liderilor statali, mai ales celor din țările bogate, să ia măsuri concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. În 1992, a avut loc primul Earth Summit (Summitul Pământului) în Brazilia. Încă de atunci,  liderii au comunicat că avem nevoie de o tranziție treptată de la combustibili fosili la energie curată. Cu toate acestea, tot ce au făcut în ultimii 30 de ani a fost să încetinească trecerea de la combustibili fosili la surse de energie regenerabilă. Măsurile lor întârziate au amplificat nevoia unor acțiuni mai rapide.

Companiile de combustibili fosili (gaz, petrol, cărbune) sunt printre principalii responsabili de această criză, în goana lor după profit. Activitățile lor toxice duc la dispariția speciilor și habitatelor, amplifică criza climatică și ne pun viitorul în pericol. Deși se laudă că fac investiții în surse de energie regenerabilă, un nou raport comandat de Greenpeace CEE (Central and Eastern Europe) arată că în anul 2022, 12 din cele mai mari companii de combustibili fosili din Europa, au investit doar 7,3% în energie verde, în timp ce restul de 92,7% au mers către finanțarea și dezvoltarea afacerilor fosile. Mai mult, același raport arată că, în anul 2022, doar 0,3% din producția energetică combinată a acestor companii a venit din surse de energie verde.

A venit momentul ca guvernele să ia măsuri. Avem nevoie ca acestea să înceteze investițiile în combustibili fosili și să înceapă tranziția către un sistem energetic eficient, echitabil și universal, bazat pe surse de energie nepoluantă și produs cu respect pentru natură și pentru drepturile suverane ale popoarelor indigene și ale comunităților locale. Mai mult, trebuie să creeze taxe de distrugere pe care companiile de combustibili fosili vor trebui să le plătească pentru tot dezastrul cauzat comunităților și habitatelor naturale. 

Suntem într-un punct critic. Luna iulie din acest an a atins recordul de cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global. Chiar și așa, ea e cea mai răcoroasă vară dintre cele care vor urma. Acțiunea de care avem nevoie este una urgentă. Orice schimbare pe care o facem acum va ameliora impacturile devastatoare ale crizei climatice. Pe scurt, cu cât acțiunile noastre sunt mai rapide și aduc o schimbare mai mare, cu atât nivelul de vulnerabilitate a comunităților va fi mai redus și ritmul de pierdere a speciilor va încetini.

Unele comunități au reușit deja să facă câțiva pași promițători. Pe 20 august, în Ecuador, cetățeni și persoane din comunitățile indigene au votat, într-un referendum istoric, protejarea Parcului Natural Yasuní din Amazon de extracțiile de petrol. Yasuní este o regiune cu o biodiversitate foarte bogată și care trebuie conservată și protejată. Ce s-a întâmplat în Ecuador îmi dă multă speranță.

Nu doar că-mi amintește că nu putem să așteptăm ca decidenții să vină cu măsurile radicale de care avem nevoie, dar îmi și reconfirmă ideea că noi, oamenii, avem puterea de a schimba lucrurile. Împreună, suntem mai puternici. Cu cât luptăm mai mulți și mai uniți, aleșii noștri vor trebui să ne asculte cererile. Vor fi nevoiți să înceapă să prioritizeze tranziția către energie regenerabilă, într-un mod echitabil pentru toate comunitățile, și să creeze mijloacele prin care companiile de combustibili fosili să plătească pentru tot dezastrul cauzat.


E înfricoșător. Și pe mine mă sperie. Însă, singurul lucru de care sunt sigură e că doar împreună cu alte persoane pot schimba ceva. De aceea, eu pe 15 septembrie voi fi în Piața Victoriei să pun presiune pe Guvernul României să elimine combustibilii fosili. Hai și tu!

Articol de Ștefania Gârțu, activistă și jurnalistă de mediu.