GREENPEACE ROMÂNIA SOLICITĂ REEXAMINAREA URGENTĂ A PROPUNERII ROMÂNIEI PENTRU NOUL CAPITOL REPowerEU DIN PNRR ȘI INCLUDEREA UNOR ELEMENTE DE REFORMĂ ȘI INVESTIȚII PENTRU COMUNITĂȚILE DE ENERGIE.
Stimate domnule Ministru Adrian Câciu,
Ne exprimăm profunda nemulțumire față de recenta propunere de modificare a capitolului REPowerEU din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), propunere publicată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe data de 28 august și transmisă Comisiei Europene.
Constatăm cu regret că în forma actuală a propunerii nu au fost incluse elemente de reformă și investiții destinate comunităților de energie. Această omisiune este atât descurajantă, cât și dăunătoare pentru eforturile colective depuse la nivel local de numeroși cetățeni, primării, asociații, grupuri de acțiune locală sau inițiative antreprenoriale care își doresc să aibă facturi mai mici la energie, dar și autonomie energetică. De asemenea, absența comunităților de energie din propunerea pentru capitolul REPowerEU contravine angajamentelor pe care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, și le-a asumat pentru gestionarea provocărilor în materie de energie și climă. Nu în ultimul rând, comunitățile de energie se regăsesc și în Programul de Guvernare pentru perioada iunie 2023 – decembrie 2024, sub obiectivul investițiilor în capacități noi de energie regenerabilă.
Reamintim că o comunitate de energie se referă la inițiative locale în care cetățeni, întreprinderi de mici dimensiuni, administrații publice locale sau alte tipuri de organizații colaborează pentru a genera, gestiona și consuma energie în mod colectiv. Participanții la o comunitate de energie lucrează împreună pentru a dezvolta, deține și opera proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi panouri solare sau turbine eoliene. Mai mult decât atât, oamenii dintr-o comunitate de energie se pot implica în proiecte de eficiență energetică, producție și/sau vânzare de energie regenerabilă, transport și mobilitate, autoconsum sau stocare. Punând în comun resursele și împărțind costurile și beneficiile, membrii comunității se pot bucura de soluții energetice mai curate și mai durabile, promovând în același timp reziliența energetică locală.
Uniunea Europeană recunoaște comunitățile de energie ca elemente esențiale pentru atingerea obiectivelor sale în materie de energie și climă, iar prin Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (RED II, transpusă în legislația națională prin Ordonanța de urgență nr. 163/2022) își menține angajamentul să sprijine și să permită stabilirea și funcționarea lor efectivă în toate statele membre. De altfel, Strategia U.E. pentru energie solară, parte a planului REPowerEU, propune ca Uniunea și statele membre să colaboreze pentru a înființa cel puțin o comunitate de energie bazată pe surse regenerabile de energie în fiecare localitate cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, până în 2025. În prezent, la nivelul Uniunii Europene există peste 9.000 de comunități de energie active, dintre care peste 1900 sunt reunite sub umbrela Federației RESCOOP și implică peste 1 milion de cetățeni europeni.
Absența comunităților de energie din propunerea României pentru REPowerEU reprezintă o oportunitate ratată în contextul unei nevoi reale de reformă și investiții în acest domeniu. REPoweEU este momentul oportun în care autoritățile pot crea cadrul favorizant pentru apariția și dezvoltarea comunităților de energie în România: reformă în legislația primară a pieței de energie, crearea reglementărilor secundare dedicate comunităților de energie, dezvoltarea capacității instituțiilor din domeniul energiei, crearea unor măsuri de sprijin / scheme suport, adresarea problemei sărăciei energetice prin sprijinirea grupurilor vulnerabile să facă parte dintr-o comunitate de energie, crearea unor programe de educare și informare a populației generale cu privire la comunitățile de energie.
În ultimele două luni, Greenpeace România a transmis Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene o serie de propuneri prin care comunitățile de energie pot fi incluse în reformele și investițiile presupuse de capitolul REPowerEU, dar acestea nu și-au găsit locul în documentul final, publicat pe 28 august și discutat de reprezentanții României cu staff-ul tehnic al Comisiei Europene. Rezumăm aici o parte din lucrurile care pot fi făcute pentru comunitățile de energie prin REPowerEU:
– Eliminarea din legislație a cerinței ca o comunitate de energie să dețină licență de furnizare;
– Eliminarea tarifelor de distribuție pentru energia produsă și consumată în interiorul unei comunității de energie;
– Crearea unui sistem de stimulente și a unei scheme de suport care să impulsioneze dezvoltarea comunităților de energie;
– Oferirea de sprijin financiar gospodăriilor cu venituri scăzute și grupurilor vulnerabile pentru participarea la proiecte de comunități de energie;
– Crearea de reglementări și metodologii pentru implementarea unor modele simple de partajare a energiei în scopuri non-comerciale;
– Introducerea unui mecanism de sprijin de tip Virtual Net Metering (VNM) pentru prosumatori și membrii comunităților de energie;
– Crearea punctelor unice de contact pentru prosumatori și comunități de energie;
– Oferirea de sprijin tehnic și financiar pentru proiecte de eficiență energetică și de diversificare a activităților derulate de comunități de energie.
Considerăm că este nevoie urgentă de revizuirea propunerii României pentru capitolul REPowerEU din PNRR, chiar și în ceasul al doisprezecelea. O includere atentă a comunităților de energie nu numai că va alinia eforturile inițiativelor locale cu tendința europeană, dar va consolida și angajamentul României pentru un viitor energetic curat și independent. Este important ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să recunoască urgența acestei probleme și să ia în considerare impactul negativ al absenței comunităților de energie din REPowerEU.
Cu stimă,
Andrei Crăciun
Coordonator campanie Comunități de Energie
Greenpeace CEE România