Stimate domnule Prim-ministru,

Pentru a îndeplini obiectivele climatice pentru 2030, eficiența energetică trebuie să fie prioritară. În acest sens, Comisia Europeană a înaintat în iulie 2021 o propunere de revizuire a directivei privind eficiența energetică (EED). Pentru prima dată, principiul „eficiența energetică înainte de toate” este dotat cu forță juridică, însoțit de o cerință clară ca țările UE să ia în considerare eficiența energetică în deciziile lor de politici publice, de planificare și de investiții majore în sectorul energetic și în afara acestuia. De asemenea, directiva introduce obligația ca țările UE să pună în aplicare măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice ca prioritate în rândul consumatorilor vulnerabili, persoanelor afectate de sărăcia energetică și, după caz, persoanelor care trăiesc în locuințe sociale, pentru a atenua sărăcia energetică.

Toate evoluțiile legislative de mai sus sunt impulsionate și de actuala criză energetică, care a evidențiat necesitatea implementării unor măsuri pe termen scurt și lung, atât pentru protejarea consumatorilor de creșterile prețurilor la energie, cât și pentru atingerea obiectivelor în materie de energie și climă.

Clădirile din România sunt responsabile pentru aproximativ 45% din consumul final de energie şi pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2). Acestea au o rată foarte scăzută de eficiență energetică. 8 din 10 clădiri (77%) au  nevoie de reabilitare energetică, fiind construite înainte de 1980 și neavând standarde de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Acest lucru are drept rezultat faptul că gospodăriile sunt supuse unor cheltuieli disproporționat de mari pentru încălzire și răcire, fiind nevoite totodată să suporte în continuare condiții de trai inconfortabile.


Prin urmare, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită și necesită simultan o creștere a utilizării surselor regenerabile de energie (SRE) și o îmbunătățire a eficienței energetice. Acest lucru va duce nu numai la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), ci și la promovarea economisirii energiei, combaterea sărăciei energetice, îmbunătățirea sănătății și bunăstării precum și crearea de noi oportunități privind locurile de muncă.


Cu toate acestea, guvernul pe care îl conduceți  a decis să prioritizeze alocarea a 4,35 miliarde de euro pentru extinderea infrastructurii de gaze, așa cum este prevăzut în Programul Național de Investiții, Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă și Fondul de Modernizare.

Greenpeace a analizat decizia Guvernului României de a cheltui 4,35 miliarde de euro pe o infrastructură nouă de gaze fosile până în 2030, comisionând un studiu care a comparat beneficiile financiare, sociale și de mediu ale diferitelor scenarii de investiții, în conformitate cu principiul „eficiența energetică înainte de toate” al UE. Rezultatele arată că investiția în gaze este cea mai slabă alegere posibilă pentru economia și societatea românească, în timp ce investițiile în eficiență energetică și regenerabile au un impact social, economic și de mediu mult mai mare.  

Această analiză a identificat faptul că gospodăriile din România ar putea beneficia considerabil dacă guvernul ar redirecționa fondurile prevăzute în prezent pentru extinderea infrastructurii de gaze către reabilitarea energetică a clădirilor rezidențiale din România.

Conform rezultatelor analizei, politicile publice din România trebuie modificate în sensul unor intervenții mai orientate către cerere (de exemplu, subvenții pentru renovare și creșterea eficienței energetice) decât către ofertă (extinderea infrastructurii de gaze). Ca parte a viitoarei revizuiri, politicile existente și cele noi din Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) ar trebui modificate pentru a elimina toate finanțările prevăzute în prezent pentru investițiile în gaze fosile. Aceste fonduri ar trebui alocate pentru finanțarea unei strategii pentru clădiri cu emisii zero în România, inclusiv pentru izolarea termică a clădirilor și adoptarea energiei regenerabile (panouri solare și pompe de căldură).

Dată fiind situația fondului de clădiri din România și nivelurile excepțional de ridicate de sărăcie energetică din țară, Greenpeace solicită guvernului României să elaboreze o strategie pentru clădiri cu emisii zero (ZEB) care să acorde prioritate celor mai vulnerabile gospodării, cu scheme de finanțare adecvate pentru a promova cu precădere renovarea acestor locuințe.

În temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, precum și în temeiul Legii 86/2000 privind ratificarea Convenției de la Aarhus, vă solicităm să ne comunicați, prin email, la adresa [email protected] următoarele informații: 

  • Ce planuri exista pentru elaborarea unei strategii pentru clădiri cu emisii zero (ZEB) care să acorde prioritate celor mai vulnerabile gospodării?
  • Ce fonduri sunt alocate pentru implementarea unei astfel de strategii pentru clădiri cu emisii zero (ZEB) care să acorde prioritate celor mai vulnerabile gospodării?
  • Când va fi supusă consultării publice varianta revizuită a Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC)?