Concluzii după 1 an: Decalog pentru un mediu curat în România

A trecut aproape un an de când eram puși pe treabă și lucram la un Decalog pentru un mediu curat în România. Cele 10 porunci pentru protejarea singurei case pe care o avem — Pământul — chiar de la noi de-acasă — România.

Unele dorințe s-au împlinit, unele revendicări și-au găsit răspunsul, altele rămân încă restante. Dacă vrei să afli mai multe despre cum stau lucrurile în momentul ăsta, la final de an, citește articolul acesta.

1. Eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic al României până în 2030 și elaborarea de urgență a unui calendar clar pentru închiderea unităților pe cărbune.

România a anunțat că renunță la cărbune până în 2030. Mai exact, a fost aprobată legea 334 din 29 noiembrie 2022 care aprobă OUG  108/2022 pentru decarbonizarea sectorului energetic. Conform legii toate termocentralele pe bază de cărbune și exploatările miniere vor fi închise până în 2030, iar partea de ecologizare a acestora va fi finalizată până în 2032.

2. Tranziție justă pentru comunitățile din zonele miniere și crearea de noi oportunități de dezvoltare sustenabilă, pentru a valorifica potențialul local existent folosind la maximum finanțarea europeană disponibilă.

În decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat oficial aprobarea Planurilor Teritoriale pentru Tranziție Justă pentru România. 2,14 miliarde de euro au fost alocate pentru decarbonarea și diversificarea economiei celor 6 județe (Gorj, Dolj, Hunedoara, Galați, Mureș și Prahova).

3. Tranziție energetică orientată prioritar către eficiență energetică, interconectare, digitalizare și producerea energiei din surse regenerabile. Fără exploatarea gazelor fosile din Marea Neagră sau noi investiții în nuclear.

Peste 18 miliarde de euro vor fi disponibile pentru proiecte ce vizează sectorul energetic prin apelurile lansate pentru PNRR și Fondul de Modernizare. Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026, se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice și alte domenii din energie.

Prin intermediul Fondului de Modernizare sunt prevăzute subvenții estimate la un total de 15 miliarde de euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul programelor care vizează investiții în energie regenerabilă, infrastructură energetică, eficiență energetică și alte domenii din energie. Primele apeluri pentru sprijinirea investițiilor în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice au fost lansate în octombrie 2022.

Din păcate, prin PNRR și Fondul de modernizare sunt disponibile fonduri și pentru proiecte de centrale pe gaz, energie nucleară și cogenerare – proiecte care sunt riscante și scumpe și vin ca o soluție întârziată în fața crizei energetice și climatice.

În ceea ce privește gazele din Marea Neagră, OMV Petrom amână luarea unei decizii și estimează că decizia finală de investiție în proiect va fi luată la jumătatea lui 2023, asta desi ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara în ianuarie 2022, înainte de adoptarea noii Legi offshore, că își dorește ca decizia finală de investiție pentru Neptun Deep să fie luată în 2022.

4. Descentralizarea producției de energie.

Numărul de prosumatori a crescut în 2022 la aproape 30.000, mai ales pe fondul crizei energetice și ca răspuns la amenințarea prețurilor mari la energie. „Compensarea cantitativă” a întâmpinat probleme majore în implementare, iar programul Casa Verde Fotovoltaice (principala sursă de finanțare pentru cetățenii care doresc să devină prosumatori) a fost blocat o jumătate de an.

Avem motive să fim optimiști: din ce în ce mai mulți cetățeni își doresc să devină prosumatori, Administrația Fondului pentru Mediu a început să fie mai previzibilă în analiza dosarelor de finanțare, iar comunitățile de energie regenerabilă au fost legiferate prin transpunerea directivei europene în domeniu. Există însă și probleme: posibilitatea ca prosumatorii să fie taxați pentru energia produsă și auto-consumată și lipsa de susținere clară a autorităților pentru prosumatori

5. Prioritizarea investițiilor pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare, a transportului public fără emisii și pentru a crea piste de biciclete.

România și-a asumat prin ultimele proiecte operaționale europene de investiții în marea infrastructură, dar și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să investească masiv în modernizarea liniilor de cale ferată. Scopul investițiilor: preluarea din traficul aglomerat de pe drumurile naționale și autostrăzi, dar și pentru a reduce poluarea.

Astfel, până în 2030, Ministerul Transporturilor are la dispoziție o sumă de aproape 4 miliarde de euro pentru investiții în modernizarea liniilor de cale ferată. Cele mai importante sume sunt pentru două linii de tren a căror lungime este de sub 330 de kilometri. Ca o comparație, în PNRR, România are prevăzute investiții de 2,7 miliarde de euro în autostrăzi. Cu acești bani se vor construi aproape 450 de kilometri de autostradă, care ar trebui să fie gata până în 2026.

Tot prin PNRR este sprijinită și construirea a 3.000 de kilometri de noi piste de biciclete. Printr-o hotărâre apărută în aprilie 2022, autoritățile au stabilit regulile pentru realizarea, amenajarea și omologarea traseelor de cicloturism. Amplasarea rutelor va fi prioritară de-a lungul principalelor rute turistice.

În București, Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe 2022 peste 43 milioane lei pentru amenajarea pistelor pentru biciclete. Banii merg pentru finalizarea unor lucrări din nordul capitalei, dar și pentru construirea unor noi piste de biciclete. Cele patru trasee de piste pentru biciclete propuse totalizează circa 48 de km. In septembrie 2022, Primăria Capitalei a anunțat licitația pentru studiul de fezabilitate privind extinderea rețelei de piste pentru biciclete cu 13 km. 

6. Eliminarea plasticului de unică folosință din lanțurile de producție. Încurajarea reducerii, reutilizării și reciclării pe scară largă, pornind de la producător până la consumatorul final. Implementarea unui model eficient de colectare și gestiune a deșeurilor deja existente prin prioritizarea sistemului de garanție returnare (SGR).

Cu toate că România are încă din 2015 o lege privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, ea nu este încă aplicată nici azi. După 7 ani de negocieri și amânări, Sistemul Garanție-Returnare ar fi trebuit să între în vigoare de la 1 octombrie 2022, dar a fost încă o dată amânat prin ordonanță de urgență pentru 30 noiembrie 2023. Dată care pare la rândul ei optimistă, de vreme ce asociațiile producătorilor și retailerilor estimează că va dura cel puțin 18 luni pentru semnarea contractelor cu circa 100.000 de comercianți.

Ce avem deocamdată? O companie care va gestiona sistemul — RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. (un parteneriat public-privat) — și un site — returosgr.ro — unde toți comercianții de produse ambalate în PET, sticlă sau aluminiu vor trebui să se înscrie în scurt timp.

În statele în care a fost deja aplicat, Sistemul Garanție-Returnare a dat rezultate remarcabile, ridicând dramatic procentul ambalajelor reciclabile colectate, în unele cazuri chiar de la 20% la peste 90%. Neajunsul este însă că genul acesta de sisteme nu descurajează producția de plastic de unică folosință, ba chiar dimpotrivă, după cum arată un raport Greenpeace recent.

7. Crearea unei Rețele Naționale de Păduri de Protecție prin reîmpădurirea a peste 500.000 hectare de terenuri degradate în zonele de câmpie și de deal, cu sprijin financiar din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În PNRR există fonduri pentru împădurirea a peste 55 de mii de hectare. Desigur, necesarul este mult mai mare, cel mai probabil aproape de 1 milion de hectare – știind că la câmpie mai avem acoperire cu păduri de doar 5%. Deși acest program de împăduriri este un pas într-o direcție bună, termenul pentru atingerea țintei de împădurire din PNRR este 2026, iar schemele de finanțare au fost publicate abia în octombrie 2022. Așadar, folosirea acestor fonduri arată la momentul de față ca o cursă contra cronometru, în care este extrem de important ca  Ministerul Mediului să învețe din mers din greșeli pentru a îmbunătăți eficiența acestor scheme de finanțare.

8. Finalizarea îmbunătățirii SUMAL 2.0 prin implementarea unui sistem automat de alertă bazat pe folosirea imaginilor satelitare și a camerelor de supraveghere montate pe principalele drumuri forestiere.

Din păcate în 2022 Ministerul Mediului nu a mai adus nicio  îmbunătățire a sistemului SUMAL. Deși am cerut insistent adăugarea imaginilor satelitare în analiză automată de alerte pe care sistemul ar trebui să le furnizeze Gărzilor Forestiere, autoritățile au ridicat din umeri și au pierdut timp prețios. Cu excepția unor ocoale silvice de la Romsilva, în care se testează folosirea camerelor de supraveghere video pe drumuri forestiere, Ministerul Mediului nu a făcut pași pentru implementarea soluției la nivel național. De asemenea, suntem în continuare extrem de nemulțumiți de felul în care Ministerul alege să folosească instrumentul SUMAL – în echipa autorităților avem practic 5 funcționari publici responsabili cu analiză manuală a unui volum de date uriaș (terabytes cu acte de exploatare, transporturi, stocuri de depozite) fără să reușească să automatizeze acest proces în ultimii 2 ani. și astfel să extragă piste valide pentru investigații solide împotriva fenomenului de tăieri ilegale.

9. Finalizarea Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasivirgine prin inventarierea și punerea sub protecție strictă a celor peste 50.000 de hectare de păduri virgine neprotejate în prezent.

Am depășit bornă de 70.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine recunoscute prin Catalog și deci protejate strict împotriva tăierilor. Însă majoritatea covârșitoare a acestor păduri aparțin domeniului public – păduri ale statului, sau păduri deținute de autorități locale. Din păcate Ministerul Mediului nu a reușit să-i convingă pe proprietarii privați, prin scheme de compensare, să includă peste 30.000 de hectare sub protecție. Asta înseamnă că în continuare se taie păduri naturale bătrâne și valoroase și se distrug iremediabil ecosisteme care nu au fost atinse de intervenție umană până în prezent.

10. Protejarea strictă a habitatului natural pe minim 10% din teritoriul României, în concordanță cu Strategia Europeană de Protecție a Biodiversității, prin extinderea zonelor de nonintervenție din parcurile naționale existente și înființarea unei rețele de parcuri naturale în jurul și în interiorul marilor aglomerări urbane.

Majoritatea organizațiilor neguvernamentale de mediu și a activiștilor s-au raliat în spatele acestui obiectiv de protejare a biodiversității în România. Din partea autorităților, au apărut timid câteva mențiuni care fac referire la obligativitatea de a atinge 10% strictă protecție în pădurile din România – ca urmare a publicării strategiei europene pentru biodiversitate. Planurile celor de la Ministerul Mediului sunt în prima faza (de altfel și singura faza menționată) de a crește suprafață de non intervenție din parcurile naționale la 75% așa cum recomandă și IUCN, de la aproximativ 35% cât se află în medie în prezent în România. Avem nevoie de mai multă acțiune din partea Ministerului Mediului, dacă ne gândim că România trebuie să ajungă de la 2% la 10% strictă protecție a pădurilor până în 2030. Nu doar pentru că suntem obligați să implementăm o decizie a comunității europene, sau pentru că necesitatea este evidențiată și de comunitatea internațională a biologilor prin consiliul UN, dar cel mai important pentru că România încă mai are păduri virgine, păduri bătrâne și pline de viață sălbatică pentru care avem obligația morală să găsim soluții de protecție.