• La finalul lui 2018, Uniunea Europeană emitea o directivă cu scopul de a sprijini energia regenerabilă. Statele membre, inclusiv România, aveau obligația să transpună în legislație națională prevederile ei până pe 30 iunie 2021.
  • Guvernele României nu s-au grăbit. Abia la final de noiembrie 2022, guvernul Ciucă, prin Ministerul Energiei condus de ministrul Virgil Popescu, a reușit să emită un OUG în care apar aproape „copy-paste” prevederile directivei.
  • Din păcate, o nuanță a documentului legislativ riscă să afecteze zeci de mii de prosumatori, într-un context foarte dificil din punct de vedere energetic. În documentul actual, se prevede că autoritățile au dreptul să aplice taxe pe energia produsă de prosumatori și consumată în spațiile lor. De exemplu, un prosumator care produce cu un sistem fotovoltaic 500 kWh și consumă în propria casă 200 kWh, ar putea fi taxat pentru acești 200 kWh.
  • Uniunea Europeană nu solicită această taxare, ci lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea de a taxa autoconsumul, în anumite condiții. În funcție de contextul național, România poate aplica sau nu o astfel de prevedere.
  • Guvernul României ignoră contextul energetic actual, fundamental diferit față de anul elaborării directivei. Între timp, Uniunea Europeană și-a reajustat obiectivele prin REPowerEU, și își propune 320 GW de capacități fotovoltaice noi instalate până în 2025 (dublul capacității actuale) și 600 GW până în 2030.
  • România nu e nici pe departe un lider atunci când vine vorba de prosumatori, deși potențialul solar e foarte mare. Conform estimărilor ANRE, la finalul anului 2022, România va avea în jur de 30.000 de prosumatori. Cei mai mulți dintre ei sunt beneficiari ai programului Casa Verde Fotovoltaice al Administrației Fondului pentru Mediu, o schemă de finanțare măcinată de scandaluri în ultimii 3 ani. Deși pare un număr mare de prosumatori, un studiu comandat de Comisia Europeană indică faptul că potențialul teoretic al României este de 3,36 milioane de prosumatori, cu o capacitate cumulată de 5,9 GW.
  • Nu se precizează nivelul taxei pentru prosumatori și nici cum se va calcula ea. „Nediscriminarea”, „proporționalitatea” taxării sunt principii generale care vor trebui să fie stabilite de autoritățile publice centrale și ANRE. Istoricul conlucrării între Ministerul Energiei și ANRE nu e foarte bun, a se vedea situația așa-zisei „compensări cantitative”.
  • Conform textului făcut public, se poate înțelege că beneficiarii programului Casa Verde Fotovoltaice, de care au beneficiat cei mai mulți dintre actualii prosumatori, pot fi taxați pentru energia produsă și consumată în incinta spațiului unde este amplasat sistemul fotovoltaic.
  • Taxa se aplică și celor cu instalații mai mari de 30 kW. Cel mai probabil, vorbim de capacități de producție gestionate de prosumatori mai mari decât simplii cetățeni, de tipul unor companii care au investit pentru a-și acoperi consumul propriu de energie. Prin taxare, acest tip de investiție este descurajat.
  • Aplicarea unei taxe după 2026, dacă puterea instalată în centralele electrice ale prosumatorilor depășește 8%, este încă neclar definită în OUG.
  • În concluzie, guvernul României sprijină în continuare proiectele energetice mari, centralizate, precum centrale pe gaze, reactoare nucleare sau dezvoltări hidro pe Dunăre. Sprijinul pentru sistemele descentralizate, bazate pe prosumatori sau formele de asociere ale cetățenilor și comunităților locale, precum comunitățile de energie, este încă insuficient, iar potențialul regenerabil al României nu este folosit corespunzător. Greenpeace solicită Guvernului sprijin financiar și facilități fiscale pentru cei care vor să devină prosumatori și o abordare deschisă și coerentă în ceea ce privește reglementările.
  • Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a negat ulterior că prosumatorii vor fi taxați.

Mai jos, în paralel, articolele din directiva europeană pe regenerabile și transpunerea controversată în legislație națională.