„Suntem în plin război al gazelor!”, „Decizia de extracție a gazelor din Marea Neagră, așteptată în acest an”, „Trăim în civilizația hidrocarburilor” – sunt doar câteva dintre titlurile vehiculate în presa românească, care pare să nu vrea să iasă prea curând din paradigma perdantă a exploatării combustibililor fosili, puternic promovată de industria care ne-a împins în criza climatică.

Ca și când gazele ne-ar aduce mai aproape de civilizație, ideea de a branșa toată țara la conducte galbene este extrem de uzitată nu numai de presă, ci și de Guvern, ce susține cu îndârjire proiecte care nu vor face decât să amplifice cererea de gaze.

Având în vedere țintele Acordului de la Paris și obiectivele ambițioase de decarbonare pe termen lung stabilite de Pactul Ecologic European (European Green Deal), care prevăd atingerea neutralității climatice la nivelul Uniunii Europene până în 2050, gazele fosile trebuie să fie eliminate treptat în următorii ani. O mare parte dintre planurile de investiții din Fondul de Modernizare PNRR se bazează însă pe înlocuirea cărbunelui cu gazele, și nu pe investiții strategice masive în energie regenerabilă.

Clasificarea gazului drept o sursă de energie sustenabilă neagă dovezi științifice climatice fundamentale. În prezent, gazul este cel mai mare emițător de gaze de seră din sectorul energetic din Europa, iar Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a avertizat că noi centrale pe gaz vor face de neatins obiectivele climatice asumate prin Acordul de la Paris.

Greenpeace România a analizat cât de greșit e faptul că România plănuiește extinderea folosirii gazelor fosile prin demascarea celor mai comune cinci mituri autohtone despre gaz.

Mai jos, cele 5 mituri despre gaz prezentate pe scurt. Analiza integrală o găsești AICI.

Actualul sistem energetic este toxic, deoarece se bazează pe combustibili fosili și pe o infrastructură învechită. Emisiile de noxe produse de centralele pe gaz și pe cărbune poluează mediul înconjurător și afectează sănătatea oamenilor. Pentru ca sistemul energetic să asigure o energie sustenabilă și accesibilă tuturor cetățenilor, el trebuie restructurat, nu „cârpit”.

Energia verde este într-adevăr (deocamdată) intermitentă, însă nu poluează și ne poate ajuta să limităm încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Aceasta are însă nevoie de investiții în capacități de stocare, descentralizare și interconectare pentru a face față intermitențelor care o afectează în prezent.

Gazul este pus în centrul tranziției energetice, deși rolul său va deveni marginal în următorii ani. Avem nevoie urgent de planuri clare pentru a-l elimina de tot, înainte de 2050, după cum ne-am asumat în Acordul de la Paris. Investițiile de azi în gaz riscă să crească pe termen lung dependența de combustibili fosili, pentru că durata de viață a infrastructurii pentru acestea depășește cu mult anul 2050.

Nu mai există resurse de cărbune care să acopere nevoile actuale ale oamenilor, se importă din ce în ce mai mult gaz, iar analiștii se așteaptă ca prețul gazelor să fie extrem de volatil și să se mențină la un cost ridicat.

Soluția pe care autoritățile române par să se bazeze, anume gazele din Marea Neagră, va avea cel mult o contribuție modestă la securitatea energetică în regiune și nu e suficientă pentru a justifica o creștere semnificativă a consumului.

Chiar dacă energia regenerabilă ar rămâne vulnerabilă la schimbări climatice (secetă, furtuni, alte fenomene meteo extreme), dependența Europei de gazele importate din Rusia sau alte țări ce se pot dovedi ostile este o amenințare mult mai serioasă.

În realitate, ca investiție într-o capacitate nouă, tehnologiile care produc energie regenerabilă au devenit mult mai ieftine și mai eficiente decât cu 10 ani în urmă și mult mai competitive decât cele fosile (și asta fără să luăm în calcul costurile mari ale combustibilului și emisiilor actuale).

În același timp, costurile marginale – factorul care determină o unitate de energie electrică sau alta să intre pe piață pentru a acoperi cererea la un moment dat – sunt mult mai mici pentru regenerabile decât pentru toate celelalte tehnologii.

Chiar dacă e dificilă o comparație directă, energia regenerabilă aduce și o restructurare de ansamblu a sectorului energetic, creând mai multe locuri de muncă pentru un MWh produs decât energia bazată pe arderea gazelor.

Aplicând acest plan de creștere a consumului de gaz, fără a avea o imagine de ansamblu a viitorului dorit pentru sectorul energiei, România se vulnerabilizează inacceptabil. Economia devine și mai dependentă de combustibilii fosili, cel puțin până spre anul limită 2050, în plus va crește și nevoia de gaz importat. Asta deoarece producția internă scade, iar gazul din Marea Neagră se va mai lăsa așteptat multă vreme. Chiar dacă va ajunge să fie folosit, acesta acoperă doar o parte din nevoia de import de azi.

Gazul este promovat, în discuțiile autorităților centrale și locale, drept combustibil de tranziție și soluția la provocările crizei energetice și climatice. Totuși, nu putem vorbi despre independența sau securitatea energetică a României atâta timp cât ne bazăm pe acest combustibil fosil, scump, finit și vulnerabil. Rolul gazelor va trebui să devină marginal în următorii ani. România nu își permite două tranziții energetice: e nevoie de un plan clar și etapizat pentru eliminarea lui din mixul energetic până în 2035, alături de investiții care să prioritizeze energia curată și ieftină.

Vezi cum a fost la evenimentul de lansare a analizei.

Dacă te interesează să afli mai multe despre campania Climă & Energie, te invităm să te abonezi la newsletter-ul nostru.