Haideți să fim onești. Gazul fosil alimentează criza climatică. Și nu face doar asta. Gazul alimentează și războiul din Ucraina, este costisitor, îngrijorează milioane de europeni cu privire la posibilitatea de a-și încălzi locuințele, și ne pune în pericol sănătatea. În aceste condiții, de ce vrea Uniunea Europeană să îl clasifice drept “verde” și să pompeze în el miliarde de euro din bani publici?

Activiști Greenpeace protestează în fața unei platforme de exploatare de gaz în Marea Adriatică, cerând Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca EU să renunțe la gaz până în 2035.
Foto: Bojan-Haron Markicevic / Greenpeace

Gazul alimentează războiul

De la începutul războiului din Ucraina, statele membre UE au plătit peste 60 de miliarde de euro pentru combustibili fosili rusești. Gazul reprezintă o mare parte din acest pachet, statele plătind zilnic în jur de 200-300 de milioane de euro doar pentru gazul rusesc. Spre deosebire de embargourile UE asupra importurilor de cărbune și petrol din Rusia (cel de-al doilea instituit târziu și incomplet), un embargo similar asupra gazului e inexistent. Criza umanitară și atrocitățile războiului din Ucraina sunt tangibile, sunt dovezi copleșitoare ale faptului că dependența de combustibili fosili rusești a fost și este sortită eșecului.

Rainbow Warrior în Sibenik, Croația. iunie 2022. Foto: Gregor Gobec/Greenpeace Croatia

Gazul alimentează criza climatică

36% din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa provin din gazul fosil, făcându-l cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră de pe continentul european, chiar mai mare decât petrolul. O mare parte din aceste emisii au în componența lor metanul, de 80 de ori mai potent decât CO2 în încălzirea planetară.

Scandalul recent dezvăluit de Greenpeace Croația este un exemplu perfect al atitudinii pe care companiile de combustibili fosili o au când vine vorba de responsabilitatea lor față de mediu.

Greenpeace Croația a dezvăluit că o platforma de gaz scufundată nu numai că a fost abandonată pe fundul Mării Adriatice, dar și că sunt scurgeri de metan din epavă.Emisiile fugitive de gaz metan reprezintă o problemă nerezolvată și în România. Scurgerile de gaz metan au fost expuse folosind o cameră specială cu infraroșu capabilă să detecteze gazul ce scapă din câmpuri de extracție, conducte de transport și chiar din recipiente de depozitare foarte vechi și ruginite. Lanțul de aprovizionare cu gaz metan are implicații grave asupra accelerarii schimbărilor climatice, fie prin emisiile fugitive de metan sau prin emisiile de CO2 generate de arderea gazelor fosile.

Gazul amplifică sărăcia

Dependența noastră de gaz este un factor care duce și la creșterea nivelului de sărăcie energetică în Europa. O mare parte din europeni depind de gaz pentru a-și încălzi locuințele și se confruntă cu facturi foarte mari la energie. În 2019, aproape 50 de milioane de gospodării din UE au atins pragul sărăciei energetice și s-au confruntat cu niveluri inadecvate de servicii energetice de bază. Între decembrie 2020 și decembrie 2021, prețurile la energie în zona euro pentru electricitate, gaz și alți combustibili au crescut cu până la 25%. De la începutul războiului din Ucraina, criza energetică din UE s-a adâncit. Pentru că încălzirea constituie cea mai mare parte a facturilor la energie, mulți cetățeni rămân îngrijorați cu privire la situația prețurilor în iarna care urmează.

Gazul amenință sănătatea

Clădirile sunt cel mai mare consumator de gaz fosil din Europa. Ceea ce nu realizăm atunci când folosim gaz în locuințele noastre este că acesta ne pune realmente sănătatea în pericol. Arderea gazului reprezintă o sursă de poluare a aerului și poate cauza astm și alte boli respiratorii. Încălzirea bazată pe gaz poate fi fatală: doar în 2019, în Italia, al doilea cel mai mare consumator de gaz fosil din Europa, gazul a provocat 153 de accidente, 23 de decese și 308 de răniți.

Gazul, marele greenwasher

În ciuda numărului copleșitor de dovezi, decidenții politici europeni continuă să dea curs greenwashing-ului industriei combustibililor fosili, clasificând gazul drept “combustibil de tranziție” care, într-un final, va ajuta Europa să intre în scenariul în care folosește energie curată. Din reacția UE la războiul din Ucraina lipsește embargoul asupra importurilor de gaz fosil rusesc. Între timp, Comisia Europeană a propus pachetul REPower EU, adică o serie de măsuri care au ca scop reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin diversificarea surselor de aprovizionare, economii de energie și o implementare mai rapidă a surselor de energie regenerabilă. 

Problema este că tot ceea ce se va reuși prin aceste măsuri va fi să substituim gazul rusesc cu gaz provenit din alte surse. Europa va continua să depindă de acest criminal climatic. Acest lucru reiese în mod evident din propunerea UE de a clasifica gazul drept “verde” în taxonomia UE. Etichetarea gazului fosil drept “verde” va însemna stimularea investițiilor în noi infrastructuri de gaz în Europa. Mai multe investiții din bani publici direcționate către gaz fosil vor crea un efect de blocare. În loc să clădim o securitate energetică pe termen lung prin investiții în regenerabile și eficiență energetică, vom cheltui miliarde de euro pe conducte, centrale și terminale de gaz.

UE, trezește-te!

Liderii europeni trebuie să țină cont de faptul că fiecare metru cub de gaz fosil utilizat alimentează criza climatică, reprezintă o amenințare pentru sănătatea noastră și vulnerabilizează securitatea energetică, indiferent de locul din care provine. Va face asta întotdeauna. Din fericire, există soluții verzi, curate, precum energia solară, energia eoliană, pompele de căldură, izolarea clădirilor sau electrificarea. Aceste soluții sunt mature și pot fi utilizate în întreaga Europă pentru a reduce dependența de gaz fosil. Dacă vrem să ne asigurăm că menținem creșterea temperaturii medii globale sub limita de 1.5 grade Celsius și dacă ne dorim un scenariu climatic echilibrat, trebuie să renunțăm la gaz până cel târziu în 2035. Putem să facem asta. Singurul obstacol e lipsa voinței politice. Liderii politici trebuie să înțeleagă, odată pentru totdeauna, că nu vom fi niciodată în siguranță într-o lume alimentată de combustibili fosili.