Orașele și energia în context climatic

Orașe din întreaga lume se implică în tranziția energetică. Își fac planuri și iau măsuri concrete pentru a-și reduce impactul asupra climei și pentru a se adapta la efectele schimbărilor climatice, care sunt din ce în ce mai prezente și mai puternice. Crizele recente, complementare schimbărilor climatice, precum pandemia, criza energetică și războiul din Ucraina ar trebui să grăbească tranziția.

Provocările aduse de această transformare sunt mari, vorbim practic de o remodelare a societății actuale. Însă la fel sunt și oportunitățile, inclusiv cele de finanțare, pe care orașele le pot accesa și dezvolta, făcând comunitățile locale mai reziliente și mai sustenabile.

Până acum, orașele din România au fost prea puțin implicate în transformarea majoră pe care o presupune decarbonarea la orizontul anului 2050. Iar autoritățile care le conduc au un rol important: trebuie să devină exemple de dezvoltare sustenabilă și să-și inspire cetățenii să acționeze în același fel. Edilii pot să susțină eforturile cetățenilor din sfera energiei și să încurajeze implicarea acestora în proiecte de interes local.

E cât se poate de clar că e nevoie de mai multă autonomie energetică la nivel local, care să protejeze comunitățile de creșterea exponențială a prețurilor combustibililor fosili. La pachet cu măsuri avansate de creștere a eficienței energetice, economisire a energiei și digitalizare, energia verde produsă local va deveni principala soluție pentru acoperirea nevoilor energetice și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

E momentul ca discuția despre reformarea și descentralizarea sectorului energiei să ajungă la nivel local și să aibă un impact.

Ce am făcut?

Greenpeace vrea să pună discuția despre energie și climă pe agenda primarilor din România. Ne dorim ca decidenții locali să înțeleagă avantajele tranziției energetice și să sprijine transformarea necesară pentru a atinge neutralitatea climatică. 

Am început ușor, cu ceva simplu de înțeles de oricare dintre noi și cu beneficii imediate: acoperișurile clădirilor publice, în prezent, goale! Pe care, dacă montăm panouri fotovoltaice, le putem folosi pentru a produce energie curată. Rezultat: facturi mai mici, mediu mai curat, emisii mai puține, locuri de muncă la nivel local.

Am cerut date publice de la 22 de primării din România: suprafața totală la sol sau a acoperișurilor pentru clădirile publice administrate de primării, consumurile de electricitate, costurile asociate etc.
Am pornit la drum cu cele mai mari 10 orașe ale țării, care concentrează resurse, sunt un pol de atracție și pot avea un impact mare dacă adoptă măsuri ambițioase. Am extins apoi solicitările noastre și către alte orașe din România, o mare parte dintre ele fiind membre ale Asociației Orașe Energie în România.

Cum și ce au răspuns primăriile?

Au urmat două luni de discuții și ping-pong cu cele 22 de primării incluse în analiză. Reacțiile primăriilor au fost foarte diferite:

  • ne-au transmis informațiile cerute în termenul legal. Redactate la obiect, școlărește aproape.
  • ne-au sunat, au vrut să înțeleagă mai bine ce facem și de ce, și ne-au pus la dispoziție ce date au avut.
  • au dat un răspuns doar ca să bifeze legea transparenței și să ne trimită un document scanat cu susul în jos, fără vreo informație utilă. Iar atunci când am solicitat lămuriri, am primit tot un .pdf scanat cu susul în jos, și tot fără datele cerute.
  • nu au răspuns nimic și a trebuit să batem la ușa lor – în scris sau telefonic – de prea multe ori ca să primim, în final, un răspuns de genul: „Nu se poate și nu există ce cereți dumneavoastră.”

„Surprizele”

Jumătate dintre primăriile vizate nu au putut / nu au vrut / nu au fost interesate să răspundă punctual, cu date utile, la chestionarul Greenpeace, deși informațiile solicitate sunt date publice și pot fi solicitate de orice cetățean.

Sunt multe primării în România care nu știu câtă energie electrică consumă și ce facturi plătesc clădirile pe care le administrează. De exemplu, alocă bugete unor școli, dar nu știu – pe categorii – pentru ce se folosesc banii publici. Nu sunt cazuri izolate, vorbim inclusiv de orașe mari, cu peste 300.000 de locuitori. 
Calitatea datelor primite e foarte variabilă: am primit și răspunsuri eronate, cu abatere foarte mare față de mediile celorlalte orașe, care, chiar și aproximative, nu pot fi baza unei analize.

O parte dintre primării nu tratează cu seriozitate legislația pe eficiență energetică. Conform legii 121/2014 privind eficiența energetică, orașele cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori trebuie să aibă sau să contracteze un manager energetic autorizat, cu scopul de a crea și implementa programe de îmbunătățire a eficienței energetice pe termen scurt, dar și pe termen de 3-6 ani. Aceste programe ar trebui să includă și date despre clădiri și consumurile lor. Nu foarte multe orașe tratează cu seriozitate aceste „obligații” benefice pentru orașe și cetățenii lor.

Lansarea raportului Greenpeace

Pe 9 iunie, vom lansa, sub forma unui raport succint, o interpretare a datelor primite de la primării. Cifrele preliminare sunt încurajatoare: există foarte mult potențial, pe care primăriile pot și trebuie să-l valorifice urgent pentru a fi mai pregătite nu doar pentru tranziția energetică, ci și pentru crizele curente pe care le parcurge societatea. Pe de altă parte, am identificat și multă (prea multă!) inacțiune la nivel local.

Raportul nu își propune să indice cu acuratețe maximă potențialele de generare de energie sau economisire, ci vrea să fie un punct de plecare pentru o discuție mai largă la nivelul comunităților despre ce se poate face la nivel local, despre cum oamenii și autoritățile pot lucra împreună. 

Apelul Greenpeace către primării este: ajutați comunitatea și implicați-o prin producerea de energie verde! Calculați potențialul fotovoltaic al clădirilor pe care le administrați! Folosiți energia ieftină și curată de pe acoperișuri! 

Raportul Greenpeace O resursă nefolosită: potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România va fi lansat în București, pe 9 iunie.