Europa se confruntă cu multiple crize în mod concomitent: războiul din Ucraina, pandemia și criza economică, creșterea prețurilor la facturile de energie, criza climatică și a naturii din ce în ce mai acută. Toate aceste crize au cauze diferite, însă unele soluții sunt comune și prioritizează bunăstarea oamenilor și protejarea naturii.
Războiul din Ucraina și criza energetică au evidențiat dependența Europei de combustibili fosili și au făcut ca nevoia pentru o tranziție rapidă către energie curată, regenerabilă – și utilizarea unor cantități mai mici de energie – să fie mai firească ca oricând. Noua strategie a Comisiei Europene, propusă ca răspuns la criza energetică și războiul din Ucraina, REPowerEU, vine cu o serie de măsuri pentru un viitor sustenabil. Cu toate acestea, ea nu va opri fluxul de finanțări către guvernele autoritare, nu va face dintr-odată Uniunea Europeană independentă din punct de vedere energetic, nu va soluționa criza climatică și nu-i va proteja pe cei mai vulnerabili cetățeni europeni de sărăcia energetică.
„Comisia Europeană se străduiește să mențină vechiul sistem energetic în viață, în timp ce războiul din Ucraina și criza climatică ne arată că avem nevoie de o revoluție energetică. Înlocuirea unor furnizori de combustibili fosili cu alții nu face decât să provoace noi crize, de la fenomene meteo extreme, despre care oamenii de știință ne avertizează de ani de zile, la conflicte neprevăzute sau probleme legate de importul de energie. Războiul impune schimbări profunde în sistemul energetic al Europei, iar liderii politici trebuie să-și găsească curajul să le aplice pentru a pune capăt dependenței de combustibili fosili pentru totdeauna.” (Silvia Pastorelli, campaigner climă & energie, Greenpeace EU).
Înainte de publicarea planului detaliat al Comisiei, Greenpeace expune 8 moduri prin care putem regândi sistemul energetic al UE.
1. Economisirea energiei
Eficiența energetică și economiile de energie ar trebui să se regăsească în centrul viitorului sistem energetic al Europei. Folosirea unor cantități mai mici de energie echivalează cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și cu mai puțini bani cheltuiți pe combustibili fosili rusești. Un program amplu de izolare a clădirilor, începând cu cartierele și comunitățile cele mai expuse riscului de sărăcie energetică, ar reduce dependența Europei de energie „murdară” și importată, oferind totodată protecție celor mai vulnerabili cetățeni. De asemenea, ar trebui implementate măsuri care să permită și să încurajeze oamenii să conducă mai puțin și mai încet – cum ar fi munca de la distanță, reducerea limitelor de viteză – pentru a reduce cererea pentru petrol.
2. Includerea noilor furnizori de energie fosilă într-un plan de renunțare la combustibili fosili
Renunțarea la importurile de combustibili fosili din Rusia nu trebuie să ducă la înlocuirea acestora, pe termen lung, cu alți furnizori de combustibili fosili. Căutarea altor furnizori pentru viitorul imediat este inevitabilă în perioada în care Europa se îndepărtează treptat de combustibilii fosili rusești, însă trebuie să ne asigurăm că aceste contracte sunt asociate unor strategii de renunțare la combustibili fosili, pentru a nu rămâne blocați decenii întregi în paradigma arderii surselor fosile. Cel mai recent raport IPCC a reiterat faptul că nu ne putem permite să pierdem și mai mult timp: emisiile trebuie să scadă. UE trebuie să gândească o strategie de renunțare la combustibili fosili. Furnizorii soluțiilor alternative pe termen scurt nu trebuie să sprijine guvernele autoritare ce susțin oprimarea, abuzuri ale drepturilor omului, sau alte conflicte și violențe.
3. Trebuie să ne ferim de soluții false
Comisia Europeană și-a arătat interesul de a stimula producția și importurile de hidrogen, însă hidrogenul nu reprezintă soluția magică a tuturor problemelor noastre. Hidrogenul obținut din surse suplimentare de energie regenerabilă are rolul său, însă ar trebui dedicat sectoarelor care sunt cel mai greu de decarbonizat, precum producția de oțel și ciment. Hidrogenul regenerabil este o sursă limitată și nu trebuie irosit în sectoare precum transportul sau încălzirea, care sunt servite mai bine de economisirea energiei și electrificare. Utilizarea pe scară largă a hidrogenului permite industriei gazului să amestece gazul fosil cu hidrogenul, sau să creeze hidrogen din gaz fosil, ambele variante menținând Europa dependentă de combustibili fosili și agravând criza climatică. De asemenea, UE trebuie să înceteze să susțină bioenergia obținută din culturi agricole și din biomasă forestieră, și să limiteze producția de biogaz la deșeuri biologice și reziduuri; în caz contrar, rezerve importante de carbon riscă daune ireparabile, în timp ce prețurile alimentelor vor crește simțitor.
4. Încălzire și curent din surse regenerabile, în mâinile oamenilor
Comisia Europeană trebuie să sprijine crearea cooperativelor și a altor organizații care să pună producția de energie regenerabilă în mâinile cetățenilor. Generarea de energie deținută de cetățeni și comunități poate oferi o reală independență energetică și poate debloca fonduri pentru proiecte de energie regenerabilă. Acestea nu trebuie grăbite în detrimentul protejării mediului sau al participării democratice din partea comunităților afectate.
Cea mai ridicată cerere de energie în gospodării este destinată încălzirii acestora, care reprezintă două cincimi din gazul consumat la nivel UE. Comisia trebuie să sprijine tranziția către încălzirea din surse regenerabile, încurajând instalarea pompelor de încălzire în întreaga Europă și extinderea sistemelor de încălzire și convertirea lor la surse regenerabile. În loc să încheie acorduri care vor menține UE dependentă de piața volatilă a combustibililor fosili și de regimuri autoritare, UE trebuie să asigure programe de recalificare profesională, să furnizeze pompe de căldură și tehnologii bazate pe energie regenerabilă, toate acestea cu scopul de a permite o tranziție mai rapidă la un sistem bazat în întregime pe energie curată.
5. Taxarea celor care profită de pe urma războiului
Companiile din industria combustibililor fosili au înregistrat profituri record în această criză energetică, crescând prețurile pe fondul unui război în plină desfășurare, în timp ce oamenii întâmpină dificultăți în a-și încălzi casele. Faptul că guvernele pot impozita aceste profituri record nu ajută. Comisia Europeană trebuie să preseze în mod activ toate guvernele nu doar să impoziteze aceste profituri record în toate sectoarele energetice (inclusiv petrol), dar și să asigure că veniturile obținute din aceste impozite sunt direcționate către sprijinirea gospodăriilor și finanțarea tranziției energetice atât de necesară de la combustibili fosili la energie verde.
Află mai multe despre profiturile record înregistrate de companiile din industria combustibililor fosili
6. Transformarea transportului public
Sectorul transporturilor a lipsit în totalitate din prima versiune a strategiei REPowerEU a Comisiei, în ciuda faptului că reprezintă două treimi din consumul de petrol la nivel UE. O strategie energetică care omite unul dintre cele mai fosile sectoare nu are niciun sens. Realimentarea energetică a UE în toiul unei crize climatice nu ar trebui să însemne sprijin acordat sectoarelor aviației și auto, ci dezvoltarea sectorului feroviar. Există numeroase măsuri care pot ajuta la reducerea consumului de petrol, de la cele pe termen scurt, precum interzicerea zborurilor pe distanțe scurte, la reducerea prețurilor în avantajul tuturor, la măsuri pe termen mai lung, precum renunțarea la autoturismele pe combustie internă până în 2028 sau investiții mai mari în infrastructură feroviară.
Citește mai multe despre măsurile care ar permite renunțarea la petrol în sectorul transporturilor
7. Spune-mi ce buget ai ca să-ți spun care sunt prioritățile
Implementarea soluțiilor necesită o mobilizare imediată a finanțărilor suplimentare și a unor noi capacități de producție, pe care piețele nu le furnizează singure. Bugetele naționale și UE, precum și planurile de investiții publice trebuie să fie rescrise și să prioritizeze independența de combustibili fosili. Guvernele trebuie să catalizeze tranziția energetică prin politici financiare și de achiziții, și să devină investitori principali. Cadrul de guvernanță economică al UE trebuie să creeze condiții macroeconomice favorabile acestui nou rol proactiv al guvernelor.
8. Reducerea consumului
Supraconsumul bunurilor materiale duce la o cerere nesustenabilă de energie pentru producerea și transportul lucrurilor pe care le cumpărăm. Un sistem economic bazat pe creștere infinită nu e viabil pe o planetă cu resurse finite. UE trebuie să treacă la o economie circulară – reducând, reparând și reutilizând – și să oprească producerea și consumul care folosesc în mod nesustenabil energia și resursele naturale.