Problema deșertificării în România devine din ce în ce mai pregnantă. 11 milioane de români care trăiesc în zonele de câmpie din sudul și sud-estul României sunt în pericol. Seceta din 2020 a transformat agricultura într-o loterie.

Foto de Ioana Moldovan / Greenpeace România

Rezolvăm problema de la rădăcină sau mai aruncăm niște chimicale în atmosferă?

În loc să reîmpădurească zonele de câmpie ale României, care mai au umbră doar pe 6% din suprafață și se deșertifică pe zi ce trece, autoritățile vor să investească în producerea artificială a ploii, care disturbă circuitul apei în natură și produce efecte nedorite: schimbări dezordonate în tiparul precipitațiilor, ploi toxice cu iodură de argint care afectează oamenii, animalele și plantele, poluează solul și apele, dezechilibrează ecosistemele, subțiază stratul de ozon, acidifică mările și oceanele, pentru ca în final doar să mute seceta în alte părți, mai vulnerabile.

Este demonstrat științific că pădurile scad temperatura locală, rețin apa în sol și o evaporă în atmosferă, creând nori și favorizând precipitații controlate. În plus, sechestrează carbonul, ceea ce nicio formă de geoinginerie nu poate face. Avem bani de la Uniunea Europeană pentru împăduriri și planuri pe hârtie în PNRR, dar la nivel practic, de implementare, încă nu s-a mișcat nimic. Nu avem nici măcar suficiente pepiniere pentru producția de puieți ca să putem împăduri cele 56700 de hectare promise oficial.

Cumpărarea și folosirea unor avioane de zeci de milioane de euro pentru combaterea secetei adaugă încă un strat gros de cinism. Combustibilii fosili sunt principalii vinovați pentru efectele schimbărilor climatice, dintre care fac parte și deșertificarea, lipsa acută a ploii sau inundațiile dezastruoase prin care trecem tot mai des. Practic, încercăm să tratăm un simptom, dar ajungem să acutizăm cauza.

Pare greu de crezut, dar putem lupta cu asta! Uite aici ce vrem să facem: www.barieraverde.roTe alături?