Vă mai amintiți Codul Roșu pentru Umanitate? Adică de raportul de avertizare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), care este compus din cei mai importanți oameni de știință ce studiază schimbările climatice la nivel mondial. Publicat în august 2021, raportul a fost cel mai recent rezumat a tot ceea ce se întâmplă cu sistemul nostru climatic în prezent și spre ce ne îndreptăm, dacă nu se iau măsuri, cât mai repede.
Ei bine, oamenii de știință revin cu un nou raport.
Pe 28 februarie 2022 va fi publicată partea a doua, din cele patru, ale raportului IPCC. Această secvență se concentrează pe impactul pe care îl are criza climatică asupra oamenilor, a caselor noastre, a tot ceea ce ne înconjoară și asupra ecosistemelor de care depindem.
Chiar avem nevoie de un alt raport?
E clar că nu avem neapărat nevoie de încă raport pentru a ne da seama că avem deja probleme majore, dar avem cu toții nevoie de o evaluare actualizată a viitorului nostru posibil.
Criza climatică de astăzi nu este ceea ce era acum cinci, 10 sau chiar 32 de ani, când comunitatea științifică a prezentat guvernelor lumii prima evaluare cuprinzătoare. Criza climatică continuă să evolueze, dar și să ne afecteze.
De la evaluarea anterioară din 2014, situația s-a înrăutățit, din nou. Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) ne-a avertizat că cei mai călduroși ani din istorie au fost între intervalul 2013-2021. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale ne aflăm oficial pe un teritoriu neexplorat, în ceea ce privește schimbările climatice.
Nici în România situația nu stă mai bine, Administrația Națională de Meteorologie la începutul anului ne-a atenționat referitor la tendința de creștere a temperaturii aerului. În intervalul 2012-2021, anomaliile termice pozitive au fost cuprinse între 0.69oC (2021) și 1.92oC (2019), aceasta fiind cea mai călduroasă perioadă de 10 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, fapt pus pe seama încălzirii climei.
În vara lui 2021 a fost emis cel mai timpuriu cod roșu de caniculă în țara noastră, în intervalul 24-25 iunie, pentru 7 județe din vestul țării. La Timișoara s-a înregistrat cea mai mare valoare a temperaturii maxime și anume 39.0oC, în data de 24 iunie 2021, depășindu-se astfel recordul anterior, înregistrat în ultima decadă a unei luni iunie (38.4oC în data de 30 iunie 1938).
Astfel, în anul 2021 s-au emis cele mai multe alerte meteorologice pentru fenomene periculoase, la nivel național, din ultimii 3 ani și anume: 2019 – 101, 2020 – 146 și 2021 – 167.
Așadar, este vital acum, mai mult ca niciodată, să avem o comunitate științifică, formată din membri ce activează în cât mai multe arii, care să ne ajute să ne formăm o imagine a tot ceea poate urma. Modului în care urgența climatică interacționează cu alte crize trebuie studiat din mai multe perspective, pentru a putea lua alegeri informate, în momente critice, decisive, în anii care urmează.
Ce ne așteptăm să învățăm din următoarea parte a celui de-al șaselea raport de evaluare IPCC:
- Cum ne afectează deja creșterea temperaturii pe noi ca specie, dar și pe alte viețuitoare de pe pământ.
- Cum va crește impactul și care vor fi riscurile climatice, odată cu încălzirea ulterioară a planetei, și modul în care diferitele variante de dezvoltare afectează aceste riscuri.
- Cum și în ce măsură pot fi adaptate efectele actuale și cum pot fi reduse riscurile viitoare.
- Unde sunt limitele de adaptare depășite, ce duc la producerea pierderilor și daunelor.
- Ce cauzează anumite vulnerabilități la impactul și riscurile climatice, modul în care acesta trebuie reduse și cum trebuie consolidată reziliența.
- Cum arată situația specifică a comunităților de pe coasta mărilor, a orașelor și așezărilor de lângă mări și oceane.
- Care este rolul justiției sociale și echității, în dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.
- Ce soluții ar putea descoperi societățile noastre pentru a fi mai pregătite pentru încălzirea globală, creșterea nivelului mării și în fața altor eventuale schimbări pe care nu le mai putem preveni.
Ce urmează?
Raportul din luna februarie va acoperi multe subiecte, dar nu și modul prin care putem reduce poluarea și încălzirea globală. Acest lucru va fi abordat în cea de-a treia parte a evaluării generale IPCC din luna aprilie, prin intermediul unui raport de sinteză (SYR), care va prezenta povestea completă a celui de-al șaselea raport de evaluare, din luna octombrie.
Rapoartele IPCC vor fi esențiale pentru discuțiile politice care vor conduce la înfruntarea problemelor urgente de adaptare, prejudiciilor și dezastrelor și vor stabili temele conferinței climatice COP27, ce va avea loc în Egipt, în luna noiembrie. Moment în care, țările urmează să-și revizuiască obiectivele naționale în materie de climă, în conformitate cu cele ale Acordului de la Paris, ce a stabilit ca limită de încălzire pragul de 1,5°C.
Ne bazăm pe munca critică a oamenilor de știință pentru a identifica problemele și a propune soluții. Filme recente, precum Don’t Look Up, ne-au amintit de provocările cu care se confruntă oamenii de știință atunci când încearcă să semnaleze urgența cu care trebuie acționat. Să ne asigurăm că de data aceasta, aceștia nu sunt doar ascultați, ci și auziți, și că știința este întâmpinată cu acțiune.