În aprilie 2020, incendii forestiere uriașe au făcut ravagii în zona de excludere. Nu era pentru prima dată. În 35 de ani, în zona de excludere au izbucnit incendii de peste 1.500 ori. Dar, din cauza vremii anormal de calde, uscate și vântoase cauzate de dezechilibrele climatice, a fost cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în zona de excludere de la Cernobîl, acoperind o treime din această zonă sensibilă (aproximativ 57.000 de hectare). Fiind una dintre cele mai mari zone naturale sălbatice din Europa, aceasta va avea nevoie de ani de zile pentru a se reface.

Incendiile încep să izbucnească în pădurile și pe câmpiile din regiunea Bryansk, încă puternic contaminate cu radiațiile cauzate de dezastrul nuclear de la Cernobîl. În lipsa unor măsuri guvernamentale și a unui comportament responsabil din partea localnicilor (care ard iarba uscată) duc la niveluri îngrijorătoare de poluare atmosferică. La 30 de ani după dezastrul nuclear, mii de oameni continuă să fie expuși la radiații. Pompieri din echipa Greenpeace încearcă să oprească răspândirea acestor incendii, în colaborare cu Departamentul pentru Situații de Urgență

© Vladislav Zalevskiy / Greenpeace

Săptămâni mai târziu, norii de fum au provocat smog la Kiev, la 250 de kilometri distanță și, deși nu s-au depășit limitele normale, au fost detectate niveluri de radioactivitate mai mari decât de obicei. Între timp, cel puțin trei dintre cele mai mari incendii au continuat, unul dintre ele fiind situat aproape de locul vechii centrale nucleare, la doar 4 kilometri distanță de sarcofag. Sute de pompieri și pădurari prost echipați au fost nevoiți să lucreze în regiunile cele mai contaminate ale zonei în care, potrivit relatărilor din presă, radiațiile au depășit de 16 ori nivelul radiației de fond.

Ce spun oamenii de știință?

„Din păcate, avem foarte puține informații despre pericolele radiologice reprezentate de incendiile din zonele contaminate radioactiv”, spune profesorul Valery Kașparov, directorul Institutului de Cercetare privind Radiologia Agrară din Ucraina. „Incendiile reprezintă cea mai mare problemă, mai ales din punctul de vedere al expunerii la radiații a pompierilor. Pentru ei pericolul este cel mai mare. Cel mai mare pericol poate fi legat de doza absorbită, din cauza inhalării și pătrunderii radioizotopilor în plămâni.”

© Vladislav Zalevskiy / Greenpeace

Imaginea de ansamblu

Chiar și țările care au supraviețuit ororilor acestui dezastru pe teritoriul lor continuă să se agațe cu încăpățânare de energia nucleară. O nouă centrală nucleară se construiește chiar acum în Belarus. Nu numai că Rusia construiește alte unități fixe, dar a lansat o centrală nucleară plutitoare – „Akademik Lomonosov”, gestionată de Rosatom, imediat numită „Cernobîlul plutitor”. Peste 30 de țări din întreaga lume încă utilizează centrale nucleare.

VIDEO Avem nevoie de un nou Cernobîl?

Ce trebuie să se întâmple acum?

Criza climatică provoacă secete mai frecvente, ecosistemele s-au schimbat și fiecare incendiu a avut un impact asupra mediului local. Sectorul energiei nucleare distrage atenția publicului de la soluțiile reale de care avem nevoie în lupta împotriva crizei climatice. Guvernele și companiile din întreaga lume trebuie să înceteze să construiască noi unități nucleare, să le oprească pe cele existente și să acorde prioritate investițiilor în energie curată, regenerabilă.

Dacă vrei să afli mai multe despre campania noastră de Climă și energie și să rămâi la curent cu tot ceea ce facem, te poți abona în câțiva pași simpli la newsletter-ul nostru.

Ți s-a părut util acest material? Citește mai multe.