COP26 este cel mai mare moment politic al crizei climatice de la întâlnirea guvernelor la Paris, în 2015. În timp ce Acordul de la Paris a stabilit obiectivul de a limita creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius, Glasgow este locul în care lumea trebuie să cadă de acord asupra modului de a ajunge acolo. În decembrie 2015, lideri din 55 de state din întreaga lume, inclusiv din România, au semnat Acordul de climă de la Paris și au transmis un mesaj foarte clar: acela că era combustibililor fosili va trebui să fie lăsată în urmă.
În discursul său de la semnarea Acordului de clima de la Paris din 2015, președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit despre provocarea majoră pe care o reprezintă la nivel global schimbările climatice şi a pledat pentru acţiuni comune în acest sens. Şeful statului a subliniat importanţa ca Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice să aibă caracter juridic obligatoriu şi să includă angajamente de reducere a emisiilor din partea tuturor părţilor implicate. De asemenea, președintele României a subliniat că tranziția globală către o economie cu emisii scăzute de carbon trebuie să facă parte din moștenirea noastră pentru generațiile viitoare.
Prin aceste declarații din 2015, președintele României, Klaus Iohannis, a părut un adevărat promotor verde și luptător împotriva crizei climatice.
În timp ce România a simțit din plin efectele crizei climatice, de la valurile de caniculă la fenomenele meteo extreme ce au provocat inundații grave, timpul a trecut fără acțiuni ferme din partea președintelui României.
În 2021, grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC) a publicat cel mai amplu raport din istorie referitor la schimbările climatice, catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”. Potrivit experţilor ONU în domeniul climei, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la „evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.
Președintele României a catalogat aceste concluzii dure ca fiind “un semnal de alarmă pentru noi toţi!”. „Magnitudinea, precum şi ritmul accelerat în care au loc schimbările climatice cauzate de acţiunea umană nu ne permit să mai amânăm decizii şi măsuri care să reducă efectele dramatice ale acestora”, a mai adăugat șeful statului.
Din nefericire, această declarație a fost una demagogică, fără bază, pentru că deciziile și măsurile care sa limiteze criza climatică întârzie să apară. România nu are în prezent un plan de acțiune pentru a combate schimbările climatice. De asemenea, România nu are o strategie pe termen lung (Long Term Strategy) pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Țara noastră trebuia sa elaboreze o astfel de strategie pana la finalul anului 2020.
Iar când vine vorba de susținerea tranziției energetice de la combustibilii fosili la energie curată, același președinte al României, Klaus Iohannis, este în totală contradicție cu mesajele pe care le transmite la întâlnirile politice privind criza climatică. Mesajele transmise fac „greenwashing, în timp ce non-acțiunile președintelui vorbesc de la sine.
Președintele României Klaus Iohannis susține noile investiții în gaze fosile
Atat președintele Klaus Iohannis, cât și Ministrul Mediului, Tánczos Barna, au avut mai multe luări de poziție în care susțin investițiile în energie murdară, precum gazele fosile și nuclearul, și cer temperarea politicilor de mediu ale UE, ca să nu afecteze economia. Realitatea din alte state care au implementat politici verzi ne arată, însă, că reformele care protejează natura și cetățenii nu afectează economia, dimpotrivă, pot genera noi locuri de muncă, pe termen lung. E nevoie însă de voință politică și asumare.
Criza energetică recentă ne arată clar vulnerabilitatea pe care ne-o dau combustibilii fosili. Dar iată că președintele Klaus Iohannis tocmai a cerut cu fermitate UE includerea gazelor pe lista investițiilor sustenabile, care să primească finanțare în baza Pactului Ecologic European. Cum sectorul energetic este cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, aceste emisii trebuie abordate și reduse cu prioritate, însă liderii din România pare ca fac exact opusul, neinvestind în soluții alternative, care să reducă fenomenele meteo extreme și dezechilibrul climatic accentuat în care trăim.
P.S. Poate președintele Iohannis încă nu a aflat: România nu a mai instalat capacități de energie regenerabilă din 2015.
Please walk the talk, Your Excellency Mr. President!