În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) au fost incluse două proiecte în valoare totală de 585 milioane EUR, beneficiari fiind Romgaz, GSP Power si Siemens. Acest aspect ridică mari semne de întrebare cu privire la mecanismul legal prin care Romgaz a selectat partenerii privați, iar pe 14 iunie ministrul economiei, Virgil Popescu, a declarat, printre altele, la un post de televiziune că:

„Romgaz a venit cu acest concept de oraș verde, în asociere cu un privat, într-un parteneriat public-privat”

„Romgaz a venit cu fișa proiectului și a spus ca nu-l face singur, că-l face parteneriat public privat. Romgaz mi-a arătat fișa proiectului.”

„Romgaz e o companie care a selectat anul trecut printr-un memorandum. Anul trecut am fost când s-a semnat memorandumul, s-a semnat si cu combinatul de la Galați, si acolo e parteneriat public-privat.”

Mai multe detalii

Având în vedere afirmațiile Ministrului Energiei că aceste două proiecte incluse în PNRR reprezintă un parteneriat public privat („PPP”), înțelegem că Romgaz a aplicat sau va aplica OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat („OUG nr. 39/2018”).

De asemenea, având în vedere declarațiile de mai sus ale ministrului, nu este clar dacă Romgaz a organizat procedura pentru încheierea contractului de parteneriat public privat sau urmează să o organizeze după aprobarea proiectului din PNRR și respectiv a finanțării, deoarece este cert că potrivit OUG nr. 39/2018, orice PPP implică în mod obligatoriu organizarea unei proceduri de atribuire în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 sau ale Legii nr. 100/2016.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, îi adresăm ministrului Virgil Popescu 6 întrebări, pornind de la prevederile OUG nr. 39/2018, și anume:

  1. A organizat sau nu Romgaz o procedură pentru atribuirea contractului de parteneriat public privat cu GSP și Siemens?

Context: Articolul 25 din OUG nr. 39/2018„Contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în funcţie de obiectul contractului şi de modalitatea în care se realizează transferul unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor în cauză.”

2. Dacă Romgaz a organizat o asemenea procedură, unde poate fi identificată documentația de atribuire a contractului de PPP?

3. Dacă Romgaz nu a organizat o asemenea procedură, în ce bază legală a avut loc selectarea partenerilor privați, și anume GSP Power și Siemens? Care au fost criteriile de calificare și selecție a celor doi parteneri privați?

4. Dacă Romgaz intenționează să organizeze o procedură pentru atribuirea unui contract de PPP pentru implementarea celor două proiecte incluse în PNRR, de unde cunoaște Romgaz că partenerii privați selectați vor fi GSP Power și Siemens?

5. În cazul în care procedura de atribuire a fost organizată sau urmează să fie organizată, a elaborat Romgaz studiul de fundamentare conform art. 17 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 39/2016? Dacă acest studiu a fost elaborat, care sunt concluziile acestui studiu, având în vedere prevederile art. 19 din OUG nr. 39/2018, și anume:

„Articolul 19: Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale, care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului în parteneriat public-privat:

a) gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului;

b) structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de implementare a proiectului;

c) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public şi la datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene;

d) finanţabilitatea proiectului;

e) eficiența economică a proiectului.”

6. Cum vor asigura partenerii privați finanțarea proiectelor, având în vedere prevederile art. 10 din OUG nr. 39/2018, și anume:

„Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de partenerul privat de la finanţatorii definiţi conform art. 6 lit. b);

b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public;

c) din resurse financiare asigurate de fondurile suverane de dezvoltare şi de investiţii, fondurile de pensii administrate privat, precum şi fonduri de investiţii şi societăţi de investiţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

Mai multe detalii

România este semnatară a Acordului de Climă de la Paris și și-a asumat țintele climatice stabilite prin Pactul Verde European. Reducerea substanțială a emisiilor până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050 se pot realiza doar prin reforme consistente și proiecte care facilitează tranziția energetică verde.

Proiectele amintite mai sus, constând în infrastructură și capacități energetice pe gaze fosile, se regăsesc ca investiții  în cadrul Pilonului I.6  Tranziție verde. Acesta are ca obiectiv  „asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrice din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului”. Proiectele propuse nu numai că nu ajută la atingerea țintelor climatice stabilite, dar ridică și mari semne de întrebare și îngrijorare referitoare la capacitatea Ministerului Energiei de a înțelege provocările climatice cu care România se confruntă și de a acționa în consecință. Pun la îndoială, de asemenea, capacitatea conducerii ministerului de a înțelege  mecanismele legale prin care se reglementează cheltuirea banului public.