26 februarie 2021: Consiliul General al Municipiului Bucureşti a decis suspendarea pentru un an a PUZ-urilor coordonatoare pentru sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6. Decizia vine în contextul în care spațiile verzi și parcurile din București s-au diminuat substanțial în ultimii ani pentru a face loc construcțiilor, iar Bucureștiul a ajuns de la 16 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, cât avea în 1990, la sub 9 metri pătrați în prezent.

“În ziua de azi se vorbește mult despre orașele durabile – energie curată, reducerea emisiilor de carbon, transport durabil, dar veriga lipsă din aceste planuri este spațiul verde în sine. Pentru a reduce poluarea și pentru a avea o recuperare adecvată, trebuie să restaurăm mediul natural în oraș, să protejăm spațiile verzi existente și să le extindem pe cât de mult posibil” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Deși până în 2013, potrivit legislației românești, cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor trebuia sa ajungă la 26 de metri pătrați, cele mai recente date vorbesc de o suprafață sub 9 metri pătrați pe locuitor. Mai mult, suprafața prevăzută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este de 50 de metri pătrați pe locuitor, deci Bucureștiul are de cinci ori mai puțin spațiu verde decât recomandările OMS.

Primăria Municipiului București are obligaţia să ţină evidenţa spaţiilor verzi prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări. Cum Bucureștiul nu are un registru local al spațiilor verzi, practic nu știm care este suprafața reală a spațiilor verzi din București în prezent.

Până la realizarea registrelor locale ale spaţiilor verzi, schimbarea destinației spațiilor verzi poate fi făcută doar pe baza unor documentaţii de urbanism – fapt ce s-a tot întâmplat în ultimii ani. Astfel, Bucureștiul a ajuns în ultimii ani la sub 9 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, dar și cu numeroase probleme privind calitatea aerului în oraș.