Atunci când descriem anumite orașe, avem tendința de a le oferi trăsături specifice caracterului uman. Este un oraș prietenos. Un oraș dinamic. Un oraș plictisitor. Poate că, atunci, un oraș poate fi și arogant. Arogant, de exemplu, cu distribuția spațiului.
De-a lungul timpului, am devenit destul de obsedați de distribuția dezechilibrată a spațiului pe care îl întâlnim oriunde mergem. Cu siguranță, Bucureștiul duce aroganța spațiului la un nivel complet diferit. De la aroganța obscenă a benzilor de mașină foarte largi, la lipsa infrastructurii pentru bicicletă și la trotuarele foarte înguste, chiar și pentru unu sau doi oameni.
Atunci când descriem anumite orașe, avem tendința de a le oferi trăsături specifice caracterului uman. Este un oraș prietenos. Un oraș dinamic. Un oraș plictisitor. Poate că, atunci, un oraș poate fi și arogant. Arogant, de exemplu, cu distribuția spațiului.
De-a lungul timpului, am devenit destul de obsedați de distribuția dezechilibrată a spațiului pe care îl întâlnim oriunde mergem. Cu siguranță, Bucureștiul duce aroganța spațiului la un nivel complet diferit. De la aroganța obscenă a benzilor de mașină foarte largi, la lipsa infrastructurii pentru bicicletă și la trotuarele foarte înguste, chiar și pentru unu sau doi oameni.
De sus, aroganța Bucureștiului este foarte evidentă. Cu atât mai mult când ești pe bicicletă sau mergi pe jos și concurezi cu o mulțime de mașini. În București, ponderea mersului pe jos în deplasările zilnice este de 15%, iar cea a mersului cu bicicleta este de doar 1%. În schimb, aproximativ 50% din deplasările zilnice din București sunt efectuate cu vehicule private. La urma urmei, nu am văzut vehicule care să umple toată banda cu circumferința lor. Așa că, prin îngustarea ușoară a benzilor, s-ar crea spațiu. Evident.
Știm că îngustarea lățimii benzii îmbunătățește siguranța, la fel ca străzile mărginite de copaci sau străzile cu stâlpi de utilități. Particularitatea acestor străzi face ca șoferii să încetinească și să se concentreze la drum. Benzile de circulație mai înguste au același efect pozitiv.
Deci, îngustarea benzii aduce siguranță. Dar ce să faci cu acel spațiu suplimentar?
Prin micșorarea benzilor auto, am găsi foarte ușor spațiu pentru o pistă de bicicletă sigură. Pe atâtea străzi pe care le-am observat în București, chiar și pe cele cu două benzi, se poate crea suficient spațiu pentru o pistă de biciclete. Din păcate, în Bucureștiul anului 2021 există doar 20 de km de piste de biciclete omologate, când lungimea totală a străzilor capitalei este de 1821 km.
Ne-am săturat să auzim neîncetatul „nu avem spațiu pentru piste de biciclete”, mai ales în București. Spațiul este chiar acolo. Asta dacă dorești să fie acolo, să-l fructifici. Îndepărtarea sau diminuarea unor benzi auto pentru a crea piste pentru biciclete este posibilă, atât de multe orașe din întreaga lume o fac. Nu cu scopul de a realiza piste pentru cei care merg deja acum cu bicicleta, ci pentru cei foarte mulți care ar putea și ar vrea să meargă cu bicicleta dacă ar fi în siguranță.
Cu toate acestea, când locuiești într-un oraș arogant, spațiul este ușor disponibil. Adesea nici măcar nu implică înlăturarea benzilor sau a parcărilor. Este chiar acolo. Dacă vrei. Dacă vezi un biciclist mergând pe marginea drumului, lângă bordură, fără separare fizică – pe o stradă cu o limită de viteză de 50 km/h – spui că e nebun. Dar spațiul este acolo și e folosit, doar că nu este marcat ca atare.
Suma cunoștințelor noastre după 100 de ani de inginerie a traficului spune că, dacă creezi mai mult spațiu pentru mașini, vor veni mai multe mașini. Este timpul să mergem mai departe de etapa asta, să evoluăm. O lume mai bună, mai curată, mai incluzivă și nepoluată este la îndemâna noastră, odată ce renunțăm la concepția actuală, greșită, și inversăm aroganța spațiului. Avem nevoie de orașe pentru oameni, nu pentru mașini.
FOTO – Ioan Mircea Topoleanu
