Argumente pentru a renunța la finanțarea combustibililor fosili din bani publici. Poziția Declic, Fundația Conservation Carpathia, 2 Celsius, EcoCivica, Bankwatch, WWF-România și Greenpeace România despre pericolul gazului fosil.

Strategia Națională privind Schimbările Climatice (2013-2020) expiră anul acesta, iar România nu pune nimic în loc. Țara noastră nu are încă un plan pentru a combate efectele schimbărilor climatice și pentru a realiza o tranziție energetică verde și echitabilă. Deși are un potențial extraordinar când vine vorba de energie regenerabilă, România nu are niciun obiectiv concret în această direcție. În schimb, politicienii români consideră la unison că prioritatea zero este exploatarea gazelor din Marea Neagră. 

Argumente solide demonstrează că gazele nu sunt o soluție viabilă pentru următoarele decenii. Gazele ne pot ajuta doar parțial pe timpul tranziției energetice către energie regenerabilă, de aceea investițiile în gaz nu sunt rentabile și acestea trebuie să fie lăsate sub pământ*.

Utilizarea gazelor fosile nu este rentabilă din punct de vedere economic. 

2050 este punctul terminus al tranziției energetice, momentul când Uniunea Europeană a stabilit că vrea să atingă neutralitatea climatică. Practic, acest lucru înseamnă că se va ajunge la un bilanț zero al emisiilor și absorbției de gaze cu efect de seră, ceea ce va implica un proces de renunțare la gaze asemănător cu cel de renunțare la cărbune. Acest proces va fi accelerat după anul 2030. Pentru acest orizont de timp de numai un deceniu, investițiile nerealiste în gaze nu vor putea fi amortizate – se pierd banii investiți. Costurile tranziției energetice vor fi umflate inutil.

Utilizarea gazelor fosile împiedică dezvoltarea energiei verzi și încetinește tranziția energetică.

Investițiile masive în gaze vor deturna fondurile cu care s-ar putea face mai repede trecerea de la combustibilii fosili la energiile curate. Gazele vor crea o dependență greu de eliminat, iar investițiile în folosirea energiei regenerabile vor fi amânate. Dacă nevoile de consum vor fi acoperite prin utilizarea nocivelor gaze, dezvoltarea de proiecte energetice verzi va avea o prioritate scăzută. În România sunt planificate investiții de 11 miliarde de euro în termocentrale pe gaze și conducte de transport, investiții care ar frâna dezvoltarea industriei regenerabilelor. 

Gazele sunt un combustibil fosil responsabil de schimbările climatice. 

Deși industria de profil, grupurile de lobby plătite de aceasta și mulți politicieni propagă ideea că gazele sunt o soluție energetică curată, realitatea este că gazele NU sunt nici pe departe un combustibil verde. Analize recente indică faptul că în timpul exploatării gazelor se produc pierderi considerabile de metan în atmosferă. Concentrația de metan în atmosferă a crescut cu peste 150% de la perioada preindustrială. Acest component primar al gazelor naturale este mult mai periculos decât dioxidul de carbon, pentru că este de 80 de ori mai eficient în reținerea căldurii. De aceea, calculul impactului gazelor fosile asupra schimbărilor climatice este mai mare decât se estimase anterior. 

Gazele împiedică realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate prin semnarea Acordului de Climă de la Paris. 

Calculul amprentei climatice a gazelor trebuie să țină cont nu doar de emisiile rezultate prin ardere, ci și de emisiile rezultate în întreg ciclul de utilizare: construirea infrastructurii de extracție, distribuție, stocare. În prezent, în Europa, gazele sunt responsabile de mai multe emisii decât cărbunele, ceea ce împiedică atingerea țintelor asumate prin semnarea acordului de la Paris.

Dezvoltarea de infrastructură suplimentară pentru gaze este inutilă.

Infrastructura europeană existentă poate satisface cererea de electricitate și termoficare, în toate scenariile de consum, inclusiv în acela al renunțării accelerate la cărbune.

Gazele sunt mai scumpe decât energia regenerabilă. 

Costurile pentru energie regenerabilă și stocare sunt mai mici decât cele ale gazelor, ceea ce le face pe acestea din urmă ineficiente din perspectiva costurilor.

Infrastructura pentru gaze nu poate fi refolosită.

Infrastructura pentru gaze nu va putea fi folosită pentru gazele regenerabile (hidrogen albastru/ verde).

Gazele = locuri de muncă puține și nesigure.

Ipoteza că industria gazelor oferă joburi „multe și decente” este contrazisă de cifre concrete, care demonstrează contrariul. Fiecare milion de euro investit în energii regenerabile creează de trei ori mai multe locuri de muncă decât industria combustibililor fosili.

*În mod particular ne referim la investiții în noi capacități de producție și distribuție. Așadar gazul poate fi un combustibil de tranziție luând în considerare capacitățile existente, nu crearea de noi capacități.