„Suntem într-o cursă contra timpului” | Scrisoarea Greenpeace România pentru Ministrul Costel Alexe

Ministrul Mediului Costel Alexe va participa vineri 23 octombrie la Consiliul miniştrilor Mediului din Uniunea Europeană pentru a discuta Legea Europeană a Climei și obiectivele climatice necesare pentru îndeplinirea angajamentelor luate prin Acordul Climatic de la Paris.

Legea Europeană a Climei a fost lansată de Comisia Europeană în 2020, a fost discutată în Parlamentul European și, cel mai recent, la Consiliul European. Acum urmează discuțiile de la Consiliul miniştrilor Mediului din UE

În plenul Parlamentului European s-a votat o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 60%, până în 2030 și au fost adăugate noi prevederi cum ar fi eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, dar și înființarea unui organism științific consultativ.

Chiar dacă recomandarea oamenilor de știință este de 65% pentru a putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, totuși ținta votată este mai ambițioasă decât propunerea inițială a Comisiei Europene, de 50-55%.

Consiliul European din 15 și 16 octombrie, la care Președintele Iohannis a reprezentat România, a fost un pic dezamăgitor atunci când vine vorba de discuții cu privire la ținta de reducere a emisiilor pentru 2030. Cu toate acestea, s-a putut remarca limbajul referitor la o reducere cu „cel puțin 55%”( care a fost menționă în concluziile Summit-ului). Acesta poate fi un pas pozitiv, deși încă nu este clar dacă acesta este un obiectiv de reducere a emisiilor reale sau nete. După toate probabilitățile, acesta va fi terenul principal de luptă – emisii reale versus emisii nete. O reducere netă a emisiilor cu 55% ar putea însemna reduceri reale ale emisiilor mult mai mici, de doar 50.5-52.8%. 

Discuțiile despre obiectivul climatic și Legea Europeană a Climei continuă la Consiliului miniştrilor Mediului din UE de vineri 23 octombrie, unde Ministrul Mediului Costel Alexe va reprezenta România.

Greenpeace România a transmis Ministrului Mediului Costel Alexe o serie de recomandări, în scrisoarea pe care o puteți citi mai jos.

Domnule Ministru Costel Alexe,

Pe 23 octombrie va avea loc Consiliului miniștrilor Mediului din Uniunea Europeană la care veți participa și dumneavoastră. În cadrul întâlnirii se vor discuta aspecte din Legea Europeană a Climei și obiectivele climatice necesare pentru îndeplinirea angajamentelor luate prin Acordul Climatic de la Paris.

Suntem într-o cursă contra timpului. Pădurile ard, ghețarii se topesc, iar fereastra pentru abordarea problemei urgenței climatice se închide. Viitorul nostru și al naturii în toată diversitatea ei trebuie protejat și are nevoie de acțiuni imediate. Reducerea emisiilor cu 50-55% pe care o propune Comisia Europeană este extrem de inadecvată și complet iresponsabilă.

În acest context, vă transmitem o serie de cerințe pe care vă rugăm să le susțineți și să le promovați în cadrul întâlnirilor planificate atât la nivelul Uniunii Europene dar și la nivelul Guvernului României.

• Având în vedere situația urgenței climatice în care ne aflăm, sunt necesare reduceri foarte rapide ale emisiilor. Raportul ONU din 2019 privind decalajul emisiilor implică o reducere de cel puțin 65% a emisiilor din UE pentru a menține deschisă perspectiva de a rămâne sub 1,5 °C și pentru a evita astfel impacturi catastrofale.

• Propunerea Comisiei de a modifica actualul obiectiv pentru 2030 într-un obiectiv de emisii „nete” este o greșeală gravă și ar putea însemna reduceri reale ale emisiilor mult mai mici. Introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea pădurilor, zonelor umede și a altor ecosisteme ale UE este extrem de importantă, dar, după cum au arătat incendiile sălbatice recente, eliminările nu sunt stabile sau permanente și nu pot fi considerate interschimbabile cu reducerea emisiilor – sau folosită ca scuză pentru a întârzia acțiunea în alte sectoare. UE ar trebui să introducă un obiectiv separat pentru 2030 pentru îndepărtarea emisiilor prin soluții naturale.

• Abrogarea “Effort Sharing Regulation” (ESR) este complet inacceptabilă. Este cea mai semnificativă reglementare climatică din Europa și este un factor cheie atât pentru măsurile naționale, cât și pentru sprijinul acordat de statele membre pentru măsurile UE și, ca atare, abrogarea ar putea pune în pericol chiar și realizarea unei reduceri de 55% a emisiilor. Obiectivele obligatorii la nivel național de reducere a emisiilor – inclusiv emisiile din sectorul agricol – trebuie păstrate și aliniate la noul obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2030. 

• Sectoarele internaționale de aviație și transport maritim trebuie să plătească pentru emisiile de carbon generate și trebuie incluse în obiectivul revizuit al UE pentru 2030.

• Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) trebuie să fie în mod semnificativ înăsprită printr-un plafon de emisii mai redus, reduceri liniare anuale mai profunde și eliminarea treptată a certificatelor gratuite de poluare. În niciun caz, ETS nu ar trebui extins la clădiri și transport rutier, așa cum sugerează Comisia. Astfel de mișcare ar produce probabil foarte puțin în ceea ce privește reducerea emisiilor, în timp ce ar transfera povara tranziției climatice asupra gospodăriilor cu venituri mici – lucru care nu este în spiritul Pactului Ecologic European și riscă să provoace o reacție imensă și inutilă. Transportul rutier și emisiile din clădiri sunt abordate cel mai bine prin alte mecanisme politice și, ca și agricultura, trebuie să rămână parte a “Effort Sharing Regulation” (ESR). 

• Comisia identifică pe bună dreptate potențialul veniturilor ETS pentru a sprijini o tranziție justă către neutralitatea climatică. Normele UE ar trebui să solicite ca 100% din venituri să fie cheltuite pentru atenuarea schimbărilor climatice, de exemplu dezvoltarea de tehnologii ecologice, modele de afaceri circulare, sprijin pentru gospodăriile cu venituri mici în procesul de tranziție și sprijinirea finanțării internaționale împotriva schimbărilor climatice. Cheltuielile trebuie să fie suplimentare față de ceea ce s-ar fi întâmplat oricum, să excludă investițiile în combustibili fosili sau în infrastructură aferentă și să nu aducă prejudicii obiectivelor UE privind clima, biodiversitatea și mediul.

• Comisia a identificat, de asemenea, pe bună dreptate că trebuie să ia în considerare interzicerea vânzării de mașini pe benzină și diesel în UE până la o anumită dată. Un studiu recent arată că vânzările în UE de vehicule noi care funcționează cu combustibili fosili – inclusiv hibrid – trebuie să se încheie cel târziu până în 2028, dacă dorim să îndeplinim obiectivul de 1,5 °C, iar dimensiunea parcului auto din UE să fie redusă.

• Obiectivele UE în materie de eficiență energetică și energie regenerabilă au fost factori importanți ai acțiunilor climatice generand de asemenea locurilor de muncă într-o economie cu emisii reduse de carbon. Obiectivele energetice actuale ale UE pentru 2030, care sunt stabilite la cel puțin 32,5% pentru eficiența energetică și cel puțin 32% pentru energia regenerabilă, trebuie îmbunătățite. Pentru a realiza o reducere a emisiilor cu 65% și pentru a fi în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, avem nevoie de o creștere a obiectivelor de eficiență energetică și energie regenerabilă la cel puțin 45% și, respectiv, cel puțin 50%.

• UE și statele membre ar trebui să oprească toate fondurile publice pentru infrastructura aferentă combustibililor fosili și energiei nucleare. UE continuă să investească miliarde de euro în infrastructura de gaze. Niciun fond public UE nu ar trebui investit în infrastructură nouă de gaze sau de hidrogen bazat pe gaze. În timp ce hidrogenul regenerabil va fi important în sectoare greu de redus, cum ar fi transportul maritim, aviația și procesele industriale la temperaturi ridicate, acesta nu va juca un rol semnificativ în decarbonizarea clădirilor, a energiei electrice sau a sectoarelor de transport rutier. Pe această bază, în loc să susțină volume semnificative de hidrogen, indiferent de originea sau de beneficiile climatice, UE ar trebui să investească în termoficare, pompe de căldură la scară largă și tehnologii de stocare a căldurii.

• Politicile UE referitoare la bioenergie continuă să reprezinte o amenințare serioasă pentru climă și păduri. Fără schimbări radicale, criteriile din Directiva revizuită privind energia regenerabilă (RED) vor continua să stimuleze tipurile de bioenergie care cresc emisiile în mod dramatic. Prin urmare, este esențial ca – cel puțin – Directiva revizuită privind energia regenerabilă (RED) să fie modificată pentru a pune capăt stimulentelor pentru culturi energetice sau dedicate biocombustibililor și pentru arderea trunchiurilor și a cioatelor.

• Există, de asemenea, probleme serioase de durabilitate asociate cu noi proiecte de hidrocentrale, care ar fi neglijabile în ceea ce privește contribuția lor la decarbonizarea sistemului energetic, dar foarte semnificative în ceea ce privește impactul lor negativ asupra râurilor europene. Pe această bază, UE ar trebui să excludă noile proiecte de hidrocentrale, de orice scară, de la eligibilitatea pentru stimulente. Mai general, toate proiectele de energie regenerabilă trebuie dezvoltate în moduri compatibile cu biodiversitatea, prin planificare strategică adecvată și amplasare și respectarea strictă a legislației UE.

• Schimbările climatice lovesc deja cu putere fermierii europeni și reprezintă o amenințare existențială pentru o mare parte din agricultura UE. În prezent, politica agricolă comună, care va absorbi aproape o treime din bugetul UE în 2021-2027, susține activitățile care accelerează în mod activ schimbările climatice și degradarea mediului. Este necesară o reorientare radicală a sprijinului, departe de producția intensivă și în favoarea practicilor agricole care sunt durabile din punct de vedere ecologic, inclusiv conservarea și restaurarea solurilor organice, a zonelor umede și a turbăriilor și a agriculturii fără prelucrare. Calculele recente arată că emisiile de GES din sectorul zootehnic continuă să crească și sunt acum egale cu 17% din emisiile UE din toate sectoarele. Statele membre ar trebui să fie obligate să planifice și să pună în aplicare măsuri care să asigure o reducere a emisiilor de GES provenite din agricultură, iar aprobarea planurilor strategice de către Comisia Europeană ar trebui să fie refuzată până la îndeplinirea acestei condiții.