Îți place să fii blocat într-o cutie de metal, singur sau doar cu câteva alte persoane? Dacă aș spune că ai fost timp de câteva zile până acum? Acesta este timpul mediu pe care Românii îl petrec stand în ambuteiaje, nu mai puţin de 32 de ore în fiecare an.

Companiilor auto și aeriene le place să promoveze ideea de libertate în reclamele lor, dar produsele și serviciile lor ne leagă de o criză climatică și de o societate care pune individualismul, statutul și confortul personal înaintea a ceea ce este mai bun pentru societate în ansamblu.

Mai mult de un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din UE provin din transport și asta nu include nici măcar producția de benzină și motorină utilizate pentru alimentarea majorității mașinilor europene. Poate chiar mai rău, astfel de emisii cresc mai degrabă decât scad: în 2017, emisiile legate de transport au fost cu 28% mai mari decât în 1990.

În urma pandemiei Covid-19 și a consecințelor economice, guvernele noastre investesc în prezent miliarde de euro – aceștia sunt banii noștri din impozite – în producătorii de autoturisme și companiile aeriene care vor să ne țină închiși în tehnologii învechite, poluante, care vor amplifica criza climatică cu care ne confruntăm. Și totuși, aceste companii își concediază muncitori.

Acum este un moment esențial și credem că este posibil să construim o modalitate sustenabilă și mai echitabilă de a ne deplasa pe noi înșine și mărfurile.

O noua cercetare a Institutului Climact și New Climate arată ce trebuie să facem pentru a decarboniza transportul în UE până în 2040.

Cum decarbonizăm transportul până în 2040?

  • Eliminarea treptată a vânzărilor de autovehicule noi diesel și benzină, inclusiv hybrid, până în 2028 și eliminarea completă a autovehiculelor cu motor cu ardere internă până în 2040.
  • Reducerea parcului de vehicule ușoare cu 27% până în 2030 și cu 47% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2015.
  • Reducerea utilizării vehiculelor private de la 62% la 42% în zonele urbane mari (în centrele urbane reducându-se și mai semnificativ) și de la 79% la 68% în zonele non-urbane.
  • Reducerea cererii de mobilitate cu 12% până în 2040, comparativ cu nivelurile pre-COVID (cu excepția aviației).
  • Reducerea numărului de camioane pe drumurile europene de la 6 la 3,6 milioane, în paralel cu dublarea utilizării căilor navigabile interioare și a transportului feroviar de la 29% la 58%.
  • Limitarea utilizării așa-numiților combustibili sintetici (E-fuels), produși cu energie regenerabilă, la modurile de transport care nu au o alternativă – cum ar fi aviația.
  • Presupunând o producție suficientă de combustibil sintetic pentru aeronave pe bază de energie regenerabilă la scară comercială, scăderea numărului total de kilometri parcurși de pasageri cu 33%. Cu toate acestea, astfel de combustibili sintetici (E-fuels) sunt departe de a fi disponibili la scară largă, ceea ce înseamnă că numărul călătoriilor aeriene ale pasagerilor ar trebui foarte probabil să scadă mult mai mult.
  • Reducerea consumului de energie în transportul de suprafață, marfă și aviație cu 63%, față de 2015.

Avem câteva recomandări îndrăznețe pentru a face acest lucru într-un mod social, echitabil și colectiv:

Toate investițiile legate de transport ar trebui să fie direcționate către trenuri, mersul cu bicicleta și transportul public, ca parte a planurilor de redresare la nivel european și național. Acest lucru va oferi alternative mai ecologice de deplasare pentru toată lumea și va crea locuri de muncă durabile.

Guvernele noastre trebuie, de asemenea, să oprească toate investițiile în aeroporturi noi și autostrăzi suplimentare celor planificate. Orice tip de salvare sau recuperare a industrie ar trebui să fie întotdeauna condiționată de participarea la obiectivele naționale de reducere a emisiilor, în conformitate cu analizele oamenilor de știință.
Pentru a trece de la transportul orientat individual la mobilitatea orientată către societate, trebuie să interzicem și zborurile pe distanțe scurte, acolo unde există o alternativă și să investim mai mult în trenuri de zi și de noapte accesibile, care leagă comunitățile urbane și rurale din interiorul și peste granițele naționale. O modalitate de a face acest lucru este prin eliminarea scutirilor fiscale de care beneficiază companiile aeriene, în detrimentul trenurilor.

Motorul cu ardere internă este, de asemenea, un dinozaur periculos, iar vânzările de mașini noi cu combustie sau hibride la nivelul UE trebuie să se termine cel târziu până în 2028.

© Paul Langrock / Greenpeace

Cu toții trebuie să contribuim pentru a putea atinge acest obiectiv al decarbonizării. Deși deciziile luate se bazează mult pe viziunea sau lipsa viziunii liderilor locali, naționali și UE, lobbyiștii combustibililor fosili lucrează din greu pentru a-și împinge propriile agende.

Iată câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ne ajuta să le evităm:

Adresați-vă reprezentanților politici: scrieți-le care este viziunea voastră asupra mobilității durabile și întrebați ce fac pentru a transforma transportul. 

Consultați un calculator de emisii de carbon și urmăriți cât și cum alegeți să vă deplasați și de ce nivel de emisii sunteți responsabil. Iată câteva alternative.