Viziune pentru Valea Jiului

În cadrul proiectului „Strategia de dezvoltare Socială, Economică și de Mediu a Văii Jiului” finanțat de către Comisia Europeană prin Structural Reform Support Service – SRSS și gestionat de către PricewaterhouseCoopers, Ministerul Fondurilor Europene a lansat etapa de consultare publică cu prezentarea a 3 opțiuni de viziune pentru Valea Jiului.

Până în data de 6 aprilie, părțile interesate au avut posibilitatea de a selecta opțiunea de viziune pentru Valea Jiului pe care o consideră cea mai fezabilă pentru viitorul regiunii, fiind rugate să vină  în sprijinul opțiunii alese cu comentarii, argumente, recomandări.

Fundația Greenpeace România  este prezentă în Valea Jiului din 2018, militând pentru o tranziție energetică echitabilă de la cărbune către alte surse de energie curată, dar mai ales pentru o dezvoltare economică și durabilă în zonă în contextul politicilor climatice globale.

Închiderea minelor reprezintă un pas important în obiectivul principal de decarbonare, însă asigurarea tranziției post-închidere reprezintă o provocare, în special pentru comunitățile direct afectate de acest proces. Deși fiecare proces de închidere a unei mine are particularitățile sale, este comună nevoia unui model de dezvoltare bazat pe politici publice locale, concepute pentru a susține economia locală și a reduce impactul negativ asupra comunităților.

Eforturile noastre în regiune s-au concentrat în primul rând pe începerea unui dialog între actorii locali (autorități locale, ong-uri, mediu de afaceri, sindicate), reprezentanții Comisiei Europene și autorități centrale pentru a înțelege care sunt oportunitățile de dezvoltare ale regiunii. Am organizat mese rotunde, am facilitat semnarea de către primarii din Valea Jiului a Memorandumului pentru Tranziție Justă prin care aceștia s-au angajat să lucreze împreună pentru tranziție energetică și dezvoltare economică. Am sprijinit autoritățile locale să  aplice pentru asistență tehnică din partea Secretariatului Platformei “Regiuni Carbonifere în Tranziție” pentru identificarea și dezvoltarea de proiecte integrate pentru Valea Jiului și i-am ținut la curent cu discuțiile avute la nivelul Comisiei Europene privind politicile energetice și de climă. Am finanțat studiul “Tranziție Justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă și durabilă” realizat de Centrul Român de Politici Economice. Studiul este dedicat identificării alternativelor de dezvoltare a Văii Jiului, ca modalități  de înlocuire a profilului monoindustrial bazat pe exploatarea cărbunelui. Am sprijinit societatea civilă din regiune să devină mai activă și mai vocală  și ne-am asigurat că autoritățile centrale profită de toate oportunitățile existente pentru dezvoltarea Văii Jiului.

Ne dorim ca dezvoltarea regiunii să fie axată pe stimularea unei economii circulare, verzi și sustenabile astfel încât să răspundă crizei climatice și să asigure regiunea împotriva crizelor viitoare (fie că vorbim de crize economice, sociale, în sănătate sau de mediu). Strategia de dezvoltare trebuie să protejeze sănătatea, securitatea și reziliența economică a comunităților din Valea Jiului precum și sănătatea naturii pe termen lung. Atenția ar trebui îndreptată spre calitatea vieții oamenilor și nu pe statistici de tip produs intern brut sau pe alte tipuri de indicatori economici care ne lasă vulnerabili în fața schimbărilor climatice cu care ne vom confrunta în viitorul apropiat.

Pentru Valea Jiului renunțarea la cărbune până în 2030 devine o realitate, dictată atât de costurile ridicate pentru producerea energiei din cărbune, dar și de agenda europeană care, în contextul schimbărilor climatice,  își propune atingerea neutralității climatice până în 2050. Renunțarea la cărbune vine cu o serie obstacole și, în același timp, de oportunități.

Comisia Europeană oferă sprijin pentru zonele/comunitățile care vor fi cele mai afectate de aceasta tranziție.  În cadrul Pactului Verde European, Comisia Europeană a creat Mecanismul Tranziției Juste prin care sunt alocați 100 de miliarde de euro pentru dezvoltarea unor economii verzi, post combustibili fosili. României îi vor fi alocate 10,11 miliarde de euro, iar în plus va beneficia de 757 de milioane de euro din Fondul pentru Tranziție Justă. (fiind al treilea cel mai mare beneficiar după suma alocată). Accesul la aceste finanțări se realizează prin pregătirea unor planuri de tranziție teritorială (pe o perioadă de 10 ani).

Dar acordarea acestor finanțări este condiționată și doar anumite domenii vor fi finanțate printre care amintim: activități de cercetare și inovare cu focus pe stimularea transferului de tehnologii avansate; implementarea tehnologiei și infrastructurii pentru energie verde și accesibilă, pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, pentru eficiență energetică și pentru energie regenerabilă; digitalizare și conectare digitală; regenerarea și decontaminarea sit-urilor, refacerea terenurilor; economie circulară care să includă prevenirea risipei, reducerea consumului, eficientizarea resurselor – aplicarea principiului refolosește, repară, reciclează; îmbunătățirea pregătirii profesionale și a recalificării profesionale a muncitorilor pentru piața muncii și a IMM-urilor; asistență tehnică. Fondul pentru tranziție justă nu va susține activități din zona energiei nucleare, a producerii, procesării și vânzării de produse din tutun; nu susține investiții în producerea, procesarea, distribuția și depozitarea combustibililor fosili.

Opțiunile de viziune propuse de către PricewaterhouseCooper trebuie să țină cont de aceste oportunități financiare existente la nivelul Comisiei Europene. În același timp trebuie avut în vedere faptul că planurile Comisiei nu sunt cele mai ambițioase atunci când vine vorba despre transformările prin care trebuie să treacă Europa pentru a limita efectele schimbărilor climatice. Modul în care a fost construit Pactul Verde European nu este pe deplin în linie cu prevederile Acordului de Climă de la Paris.

Discuțiile despre gaz ca și combustibil de tranziție sau despre tehnologiile privind stocarea și folosirea carbonului (CCS – extrem de costisitoare) nu fac decât să frâneze tranziția către surse de energie curată și să pună în pericol obiectivele asumate pentru limitarea efectelor încălzirii globale. Investițiile în aceste sectoare în Valea Jiului nu vor face decât să supună comunitățile locale la o nouă tranziție. Nu avem resurse și nici timp la dispoziție pentru a testa tehnologii scumpe, incerte, ineficiente și care pot produce dezechilibre economice, sociale și de mediu. Rețelele de hidrogen sau captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon NU reprezintă opțiuni serioase pentru dezvoltarea socială și economică a Văii Jiului.

Banii folosiți pentru dezvoltarea Văii Jiului trebuiesc investiți într-o manieră inteligentă și durabilă. Investițiile trebuiesc realizate strategic pentru viitor, cu focus pe inovare în cercetare, pe infrastructură digitală, pe o economie circulară smart și pe sisteme de transport ale viitorului. Într-o regiune cu un istoric în domeniul energetic, promovarea unei tranziții energetice echitabile și curate reprezintă o prioritate și o oportunitate pentru România și pentru Valea Jiului. Sunt necesare programe de eficiență energetică, de stimulare democrației energetice și a prosumatorilor.

Din considerentele prezentate mai sus, considerăm că  Viziunea 1 “Valea Jiului – Generator de inovație în sectorul energetic românesc” este cea mai potrivită/fezabilă pentru viitorul regiunii în contextul unei transformări totale ale economiei în baza tranziției energetice către surse de energie curate. În același timp, nu milităm pentru o abordare exhaustivă și înțelegem cât de important este turismul în dezvoltarea regiunii. Nu întâmplător, actorii locali îmbrățisează cel mai puternic viziunea pentru turism și văd potențialul turistic al zonei ca un pilon important în dezvoltarea regiunii.   Este adevărat că există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea de activități în Valea Jiului – de la ciclism montan, agroturism, vizitarea fostelor mine, turism ecvestru, speologie până la drumeții montane și alpinism. Dar acest potențial turistic nu poate acoperi toate nevoile regiunii și nu poate face față la toate provocările de ordin economic și social. Nu credem într-o viziune care se axează doar pe un singur domeniu de activitate la fel cum nu credem în potențialul de dezvoltare al zonelor monoindustriale. În ceea ce privește opțiunea pentru “Valea Jiului – Centru de reconversie profesională și specializare inteligentă în România”, credem că ea  poate fi integrată în opțiunea 1. Reconversia profesională poate fi centrată în jurul tranziție energetice și în jurul transformării economiei într-una sustenabile, circulare și verzi. În plus un centru de reconversie profesională/un nou program de reconversie profesională fără oportunități de angajare în regiune, înseamnă o nouă rundă de dezamăgiri și întărirea sentimentului de abandon – că cei de la nivel central nu dau doi bani pe ce se întâmplă cu viitorul Văii Jiului.

Nu în ultimul rând refacerea, protejarea și finanțarea sănătății mediului trebuie, de asemenea, avute în vedere în cadrul acestei strategii: avem nevoie ca 30% dintre ecosisteme să fie protejate până în 2030, pentru a le restaura funcționarea și a ne asigura că pot continua să susțină condițiile vitale pentru existența noastră. Valea Jiului este înconjurată de Parcuri Naționale și situri Natura 2000. Protejarea lor trebuie să devină o prioritate atât la nivel regional cât și la nivel național/european.