În martie, știrea care anunța revenirea rușilor de la Lukoil în Marea Neagră pentru a relua explorările de gaze fosile, a fost un subiect mediatizat care a stârnit un val de îngrijorări și întrebări – atât considerente de mediu, cât și de securitate națională.
După cum ne stă în ADN și în conștiință, am adresat o solicitare a informațiilor de interes public prin care cerem răspunsuri la două întrebări extrem de simple:
1. Cum se poziționează Ministerul Energiei față de asocierea Romgaz (aflată sub autoritatea ministerului) cu compania Lukoil în vederea explorărilor din Marea Neagră?
2. Având în vedere contextul geopolitic actual și riscurile de securitate asociate oricărei colaborări cu companii rusești din domeniul energetic, ia Ministerul Energiei în considerare retragerea Romgaz din asocierea cu Lukoil și blocarea proiectului din perimetrul Trident?
Ne-au răspuns săptămâna aceasta. Mai precis, ne-au anunțat că e un subiect complex care aparent necesită mai mult timp de gândire și că o să revină ei către noi, cel mai probabil după ce au găsit unghiul de PR potrivit. Deloc suspect.
Romgaz și Lukoil în Marea Neagră: ce știm despre parteneriat?
Lukoil Overseas, filiala românească a subsidiarei Lukoil din Olanda (87,8%) şi Romgaz (12.2%) au demarat procedurile de autorizare de mediu pentru reluarea explorării de gaze fosile în perimetrul Trident. Lukoil, in calitate de titular, a depus în 2024 solicitarea de eliberare a unui acord de mediu pentru proiectul “Execuție foraj explorare gaze naturale Sonda Lira-2A, Perimetrul EX-30 Trident, Marea Neagră”.
Romgaz a investit în proiectul Trident 267 milioane de lei până în 2020, urmând să contribuie proporțional și la noile explorări, al căror cost total estimat este de 450 milioane, conform documentelor depuse la APM Constanța. La momentul actual, proiectul este pe masa Agenției pentru Protecția Mediului din Constanța, care urmează să decidă dacă emite sau nu acest acord de mediu.
Chiar dacă statul român este proprietarul perimetrelor, în urma concesiunilor, companiile cu care au fost încheiate acorduri sunt cele care au drepturile de explorare, dezvoltare și exploatare comercială. Astfel, cum Lukoil deține 87,8% din concesiune, înseamnă că deciziile-cheie în privința comercializării potențialelor rezerve de gaze vor fi luate la Moscova.
Perimetrul Trident a fost concesionat în 2011, iar la scurtă vreme companiile au achiziționat date seismice 3D și au estimat rezerve de peste 30 miliarde de metri cubi de gaz fosil. Cu toate astea, în 2019, după o serie de campanii de forare, Lukoil și Romgaz au concluzionat că nu se justifică inițierea unei exploatări comerciale, deoarece cantitatea de gaz fosil identificată nu a confirmat încă prognozele inițiale. Practic, pe baza sondelor de explorare forate până în prezent, nu există o evaluare clară cu privire la rezervele de gaz fosil existent. Cu toate astea, companiile Lukoil și Romgaz au demarat procedurile sa foreze, din nou, în perimetrul Trident.
Proiectele de exploatare a gazelor contravin realității climatice în care trăim. Indiferent de drapel, ele trebuie să fie oprite. Companiile fosile precum Lukoil, OMV Petrom sau Romgaz prioritizează propriul profit, promisiunile și predicțiile optimiste nu fac decât să sufle în pânzele unor afaceri proaste pentru România pe termen lung.
Derapaje, în numele ,,independenței energetice”
Când Sebastian Burduja ne acuză public că am avea „prieteni la Răsărit”, dar păstrează o tăcere convenabilă despre colaborarea Romgaz‑Lukoil, dubla măsură devine revoltătoare. Vulpea face morală în timp ce fură găini. Asocierea continuă cu o companie rusă într-un sector strategic, cum este energia, este alarmantă și constituie încă o bilă neagră la colecția de argumente care contestă compatibilitatea lui Sebastian Burduja cu funcția pe care o deține. Argumente printre care reamintim și faptul că a ordonat represalii din partea companiilor naționale din energie să ceară daune maxime ONG-urilor prin procese de tip SLAPP.
Ne aflăm într-un punct critic. Uniunea Europeană și alți parteneri internaționali au impus sancțiuni severe Rusiei ca răspuns la agresiunile din Ucraina, vizând în special sectorul energetic pentru a reduce sursele de venit și control ale Kremlinului. Printre măsurile adoptate se numără interzicerea importurilor de 90% din petrolul rusesc, restricții asupra cărbunelui și gazului, precum și interdicții privind noile investiții în proiecte energetice rusești. Toate acestea derulându-se în contextul unei crize climatice, economice și sociale care se agravează rapid și care necesită acțiune acum.
Vedem tot mai des și mai clar prin vălul subțire de minciuni care încearcă să justifice investițiile în combustibili fosili și colaborări cu companii controversate și iresponsabile în numele unei “independențe energetice” care nu se va materializa în acest fel. Va rămâne doar un mit murdar menit să manipuleze opinia publică și o încercare din partea Ministrului de a avansa în ranguri și primi recompense de la mai marii pe care îi servește confuz, dar devotat.
Schimbarea de care avem nevoie nu o să vină nici de la Guvern, nici de la industria fosilă și în niciun caz de la Moscova. Schimbarea se va produce cum a făcut-o mereu: de la firul ierbii și datorită cetățenilor care nu trec cu vederea derapaje periculoase și deal-uri făcute cu ușile închise.
FĂ-ȚI VOCEA AUZITĂ! SEMNEAZĂ ȘI TU ÎMPOTRIVA PROIECTELOR NOI DE GAZ FOSIL!
