În contextul prezentei situații epidemiologice, Greenpeace, alături de alte 65 de ONG-uri din România, solicită eliminarea restricțiilor abuzive asupra dreptului la liberă întrunire pentru societatea civilă.
Excelența voastră, domnule Președinte Iohannis,
Stimați lideri ai executivului și legislativului,
Organizațiile semnatare își exprimă îngrijorarea asupra restricțiilor nejustificate privind organizarea adunărilor publice, menținute în prezent în starea de alertă. În momentul de față, întrunirile sportive, religioase, culturale sau familiale, precum nunțile și botezurile, sunt permise cu numere semnificative de participanți, în timp ce adunările publice sunt în continuare limitate la 100 de persoane, într-un mod nejustificat din punct de vedere epidemiologic. Aceleași restricții erau în vigoare în noiembrie 2020, respectiv aprilie 2021, momente de vârf ale pandemiei. În ciuda modificărilor de reglementare pentru alte tipuri de evenimente, dreptul la întrunire este desconsiderat și pus în inferioritate de autoritățile care reglementează restricțiile la nivel național într-un mod disproporționat și nejustificat.
Cele 66 de organizații semnatare, active în domenii precum drepturilor omului, reprezentarea minorităților, egalității de șanse, protecția mediului și furnizării de servicii sociale, vă solicită un tratament proporțional și predictibil asupra limitării dreptului la întrunire, drept exercitat anual de organizațiile noastre în forma unor marșuri și adunări de conștientizare. Având în vedere scăderea semnificativă a ratei de infectare cu COVID19 în București și în țară, considerăm necesară eliminarea restricţiei referitoare la numărul de participanţi la adunările publice prevăzut în viitoarele Hotărâri de Guvern care pot prelungi starea de alertă pe teritoriul României, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Libertatea de exprimare și libertatea de întrunire şi de asociere reprezintă drepturi fundamentale într-o societatea democratică, fiind consfinţite de art.30, respectiv art.39 din Constituţia României. Pentru organizaţiile neguvernamentale este esenţial să îşi poată manifesta neîngrădit aceste drepturi pentru a putea creşte gradul de conştientizare asupra unor probleme sensibile cu care societatea românească se confruntă. În acest sens, putem aminti Marşul «Împreună pentru siguranţa femeilor», care are drept scop solidaritatea cu femeile supravieţuitoare ale violenţei şi de a milita pentru drepturile femeilor şi fetelor. Marşul Bucharest PRIDE, o manifestare pașnică a libertăţii de întrunire şi de asociere a comunităţii LGBTIQ+ din România, dar și o formă de exprimare a opiniei, întrucât în fiecare an acest eveniment are scopul de a pleda pentru drepturile comunităţii LGBTIQ+. În 2019 fiecare marș a strâns peste 5000 de participanți, iar anul acesta ne aşteptăm să existe o participare numeroasă, peste limita impusă de prevederile legale în vigoare la acest moment.
In acest moment, Anexa III – Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc din Hotărârea de Guvern nr.636 din 9 iunie 2021, pct. 27 prevede posibilitatea organizării şi desfăşurării adunărilor publice, mitingurilor şi demonstraţiilor cu un număr de participanţi de maxim 100 de persoane, în timp ce pct.15 nu prevede vreo limită de participanţi în ceea ce priveşte organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase.
Art.1 alin.(2) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei COVID-19 stipulează că: “Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile.” Prin reglementarea diferită a modului de organizare şi desfăşurare a adunărilor publice, care sunt restricţionate la 100 de participanţi, respectiv a procesiunilor şi/sau pelerinajelor, care se pot desfăşura indiferent de numărul de persoane participante se creează o discriminare între cetăţeni pe criteriul opiniei, religiei, respectiv a orientării sexuale. Caracterul discriminatoriu al reglementărilor cuprinse în Anexa III din Hotărârea de Guvern nr.636 din 9 iunie 2021 se referă la faptul că pe de-o parte persoanele care îşi doresc să participe la activitatea cultelor religioase pot participa, indiferent de număr, iar pe de altă parte persoanele care doresc să participe la forme laice de manifestare a drepturilor la libertatea de întrunire și exprimare sunt restricţionate la un număr de 100 de persoane.
Potrivit art.53 din Constituţia României, cât şi a art.10, respectiv art.11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului libertatea de întrunire, dreptul la liberă asociere, dar și dreptul la liberă exprimare nu pot fi restrânse decât dacă ingerinţele sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim de interes general, sunt proporţionale cu scopul legitim urmărit.
In ceea ce priveşte primul criteriu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe, printre care: să fie, clară, previzibilă, «trebuie să definească suficient de clar limitele marjei de apreciere acordate executivului, dar şi modalităţile de exercitare, având în vedere scopul legitim al măsurii în discuţie, pentru a oferi persoanei protecţie adecvată împotriva arbitrarului.» (para.63 Jafarov şi alţii împotriva Azerbaijan). Art.5 alin.(2), lit.a din Legea 55/2020 este o normă generală de trimitere, care nu conţine condiţii clare şi previzibile în care sunt premise sau restricţionate adunările publice. Acestea sunt lăsate la aprecierea arbitrară a executivului, care reglementează condiţiile de participare la adunările publice prin intermediul Hotărârilor de Guvern, substituindu-se, astfel, legiuitorului şi încălcând principiul separaţiei puterilor în stat. Prin urmare, pct.27 al Anexei III din cadrul Hotărârii de Guvern nr.636 din 9 iunie 2021 este ilegal şi neconstituţional, încălcând pe de-o parte art. 30, art.39, raportat la art.53 din Constituţie, respectiv art.10 şi art.11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
In plus, « Curtea reiterează faptul că expresia «necesar într-o societate democratică » din articolul 10 para.2 sau 11 para.2 din Convenţie implică faptul că ingerinţa corespunde unei “nevoi sociale presante” şi, în special, că este proporţional cu scopul legitim urmărit. (…) Atunci când Curtea îşi desfăşoară controlul, sarcina sa nu este de a înlocui propria opinie cu cea a autorităţilor naţionale relevante, ci mai degrabă de a revizui, în conformitate cu articolul 10 sau 11 deciziile pe care acestea le-au luat. Asta nu înseamnă ca trebuie să se limiteze la a stabili dacă statul pârât şi-a exercitat marja de apreciere în mod rezonabil, atent şi cu bună credinţă ; trebuie să analizeze ingerinţa reclamată în lumina cazului şi să stabilească, după ce a stabilit că a urmărit un « scop legitim », dacă a fost proporţională cu acest scop şi dacă motivele aduse de autorităţile naţionale pentru a justifica ingerinţa sunt « relevante şi suficiente». (para.143 Kuderevicius şi alţii v. Lituaniei)
Având în vedere ca la data de 25 iunie 2021 incidenţa cumulată a cazurilor la nivelul Mun. Bucureşti în ultimele 14 zile la mia de locuitori este de 0.06, iar la data de 5 iulie 2021 incidenţa este de 0.03, măsura limitării numărului de participanţi la 100 de persoane în cazul adunărilor publice nu este o măsură proporţională sau necesară într-o societate democratică cu scopul legitim de prevenire a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. Această măsură pică testul proporţionalităţii cu atât mai mult cu cât unele evenimente sunt permise acum indiferent de numărul de participanţi, indiferent dacă acestea se desfăşoară în spaţiu închis sau deschis, pe când adunările publice se pot desfășura doar în spaţiu deschis și sunt mai puțin susceptibile la a creea focare de infectare din acest motiv.
De asemenea, o eventuală hotărâre prin care organizatorii unui miting şi/sau ai unei manifestaţii publice ar avea obligaţia de a verifica dacă participanţii au fost vaccinaţi, dacă aceştia au efectuat un test PCR/antigen sau dacă au trecut prin boală ar fi o măsură disproporţionată cu implicaţii majore în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal. O entitate privată, astfel cum este o organizaţie neguvernamentala, nu are măsurile tehnice şi organizatorice pentru a identifica autenticitatea unor astfel de documente, pe de-o parte, iar pe de altă parte, nu are dreptul de verifica date personale cu caracter sensibil referitoare la starea de sănătate a unei persoane, având în vedere ca nu este o autoritate publica ce poate avea acces la astfel de informaţii.
Precizăm că în organizațiile societăţii civile susţin activ măsurile de prevenire şi combatere a pandemiei cu virusul SARS-CoV-2. Şi-au manifestat solidaritatea, au desfăşurat programe de susţinere comunitară pentru proprii beneficiari – cum ar fi: « Aici pentru comunitate », care a oferit sprijin alimentar în perioada stării de urgenţă persoanelor LGBTIQ+, implementat de Asociaţia Accept, au atras resurse financiare pentru a sprijini sistemul sanitar şi populaţia, cum au făcut Fundaţiile Comunitare care au strâns şi au mobilizat resurse în valoare de peste 2,400,000 de euro de la declanşarea stării de urgenţă din care au cumpărat echipamente şi aparatură medicală în 17 judeţe. Altele precum Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS care a oferit suport prin Centrul de Urgenţe Sociale – un punct de contact şi asistenţă pentru cetăţeni şi a mobilizat specialiştii pentru consiliere, au inițiat colecte de alimente, au mobilizat voluntari pentru asistenţă în comunitate sau în centrele de carantină. În plus, evenimentele de comunicare au fost realizate exclusiv în mediul virtual pe parcursul anului 2020, având în vedere absenţa vaccinului şi ratele de incidenţă ridicate. Nu vom accepta însă ca manifestarea noastră să fie restricționată nejustificat și să ne fie limitat dreptul la liberă întrunire în mod discriminatoriu. Organizaţiile societăţii civile doresc în continuare să sprijine autorităţile în vederea combaterii pandemiei COVID-19, promovăm campaniile de vaccinare și chiar la evenimentele publice sa facem un punct de vaccinare, spre exemplu la Pride Park, unul dintre evenimentele comunităţii LGBTIQ+.
În consecință, vă solicităm ca pe de-o parte să eliminaţi prevederile legale care limitează numărul de participanţi la adunări publice la 100 de persoane, iar pe de altă parte să permiteţi organizarea marşurilor societăţii civile, precum Marşul «Împreună pentru siguranţa femeilor» sau Bucharest Pride fără a obliga organizatorii la verificarea statutului de vaccinare al participanților. Având în vedere faptul că accesul la alte drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, la exercitarea religiei, accesul la servicii etc., nu sunt îngrădite de obligativitatea vaccinării sau prezentarea unui test COVID, considerăm că îngrădirea diferențiată a dreptului la întrunite prin solicitarea verificării statutului de vaccinare este o măsură discriminatorie, oneroasă, disproporționată și neconformă cu protecția datelor cu caracter personal, datele privind starea de sănătate fiind date sensibile. Singurele măsuri legitime și proporționale sunt cele care se pot aplica unei mulțimi, anume obligativitatea măștii pentru participanți și distanțarea socială.
Cu deosebită considerație,
Asociația ACCEPT
ActiveWatch
Centrul FILIA
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice
Funky Citizens
FONSS- Federația Organizațiilor pentru Servicii Sociale
Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF):
Coaliția pentru egalitate de gen
Coaliția anti-discriminare
Declic
Fundația Agenția Împreună
Fundația Comunitară București
Greenpeace CEE Romania
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Centrul pentru Resurse Juridice
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Asociația Transcena
Asociația Identity.Education – Identitate.Educatie
Grupul de Inițiativă TransCore
Asociația PRIDE
Asociația Rise OUT
Asociația MozaiQ LGBT
[H]LGBTQ+UNITED BRAȘOV
GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului
ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
Fundatia Sensiblu
Societatea de Analize Feministe AnA
Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei – Artemis
Asociația pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.E.G.
Asociația FRONT
Asociația Anais
Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)
Asociația E-Romnja
Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie – VeDem Just
Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR
Centrul de Studii in Idei Politice (CeSIP)
Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC
Asociația Plural
SPICC (Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare)
Asociatia Ema
Pas Alternativ
Asociația Femeilor Universitare
Asociatia „Business Profesional Women -Romania”
Asociația Viitor – Integritate – Succes (V.I.S)
Asociația Psihosfera Brașov
Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesület
Asociația Sexul vs Barza
Asociația Casa Ioana
Asociația Quantic
Asociația Centrul pentru Educație și Drepturile Omului
Vocea Copiilor Abandonati
Consiliul Tinerilor Instituționalizați
Asociația EU SUNT! TU?
Asociația NEOS
Societatea Independentă Română a Drepturilor Omului – SIRDO
Asociația ADO – artă pentru drepturile omului
Asociația Sens Pozitiv
Asociația Iele-Sânziene
Asociația A.R.T. Fusion
Reset
Girl Up Romania
COMMA
CADO-Centrul de Advocacy si Drepturile Omului
Fundația Națională pentru Tineret